O familie istorica

Au coborat din Istorie in Moldova, marcand-o cu numele lor. Specialistii sunt unanimi: familia Sturdza se confunda cu istoria Moldovei din veacurile XVIII-XIX si ulterior cu cea a Romaniei moderne.

Printul Dimitrie Sturdza, alaturi de mama sa, Margareta, norvegiana de origine, si de sotia sa, Monique, la nunta fiului sau, in Sala Voievozilor a Palatului Culturii din Iasi

Familia Sturdza, originara din Moldova, are radacini din secolul al XV-lea. In cei aproape 500 de ani de existenta s-a inrudit cu mari familii romanesti, printre care: Paladi, Ghica, Catargiu, Rosetti, Mavrocordat, Cantacuzino, Moruzi, Beldiman, Cuza, Carp si Bratianu. Dar si cu mari familii europene: Obolensky, Gagarin si Gorceakov din Rusia, cu familia regala sarba si cu familia Edling din Prusia, sustin, in lucrarea lor, "Sturdzestii. Din cronica unei familii istorice", Cristian Popisteanu si Dorin Matei.

Hatmani, parcalabi, vistiernici, logofeti si chiar domni pamanteni, acestea sunt personalitatile pe care neamul Sturdza le-a dat Istoriei romanilor, nu fara a intra in secolul al XXI-lea cu fruntea sus, adaptat lumii moderne: Dimitrie Sturdza, print si om de afaceri, este cea mai buna dovada.

LA ORIGINI. Istoria consemneaza la jumatatea secolului al XVI-lea ridicarea in dregatoriile domnesti a Sturdzestilor. Primul dintre inaintasii familiei Sturdza atestat in mod cert este Ioan hatmanul. Documentele vorbesc despre Ioan Sturdza din 17 septembrie 1545 pana la 1548, cand a fost parcalab al cetatii Hotin. Doi ani mai tarziu aparea drept hatman si portar al Sucevei, practic comandant al Armatei.

Primul Sturdza pomenit de izvoare in secolul al XVII-lea a fost Gavril, a carui vreme si cariera s-a suprapus cu domnia lui Stefan Tomsa. Gavril apare in martie 1613 ca postelnic, ajunge apoi la dregatoria de hatman. De la hatman s-a pastrat si prima pecete a Sturdzestilor, reprezentata de un vultur pe un scut, pe care apare o cruce si un sarpe incolacit in jurul acesteia.

DESPARTIREA. Se spune ca principalul urmas al hatmanului, cel prin care existenta familiei a fost posibila pana azi, a fost Matei, mare vistiernic. El a avut patru fete si patru baieti. Ilie si Chiriac, doi dintre copii, au fost in prim-planul vietii politice din Moldova in a doua jumatate a secolului al XVII-lea. La inceputul secolului al XVIII-lea s-a produs despartirea intre cele doua ramuri ale familiei Sturdza: cea majora, ce porneste din Ioan C. Sturdza (vel vornic), si cea cadeta, din Sandu Sturdza. Sandu, fiul cel mare a lui Ioan C.

Sturdza, a fost mare logofat, hatman si caimacam, iar activitatea sa acopera jumatate de secol din istoria Moldovei. El a lasat sase copii, dintre care patru baieti si doua fete.

Trei dintre cei patru fii ai fostului logofat au fost descendentii unor generatii cu traditie frumoasa. Din Ioan Sturdza au coborat ramurile de la Miclauseni si Scheia; din Dimitrie ramura lui Mihail Voda si urmasii sai de la Popesti, iar din Stefan, ramura de la Ruginoasa.

DOMNII MOLDOVEI. Ionita Sandu Sturdza (1726-1842) a fost primul domnitor pamantean al Moldovei dupa 1821. Strabunicul sau a fost primul Sandu din neam si din care se trage ramura cadeta a familiei. A fost casatorit cu Ecaterina, fiica logofatului Neculai Rosetti-Roznovanu, cu care a avut patru baieti si o fata. Mormantul sau se afla la Biserica Barboi, din Iasi.

Dar familia Sturdza a mai dat un domn Moldovei. Pe Mihail Sturdza, care a vazut lumina zilei la Iasi, in 1794. Un erudit, cu studii in Franta, Mihail vorbea fluent greaca si franceza, dar cunostea si latina, rusa, italiana si engleza. In 1817, cand avea 23 de ani, s-a casatorit cu Elisabeta Rosetti, in varsta de 15 ani, cu care a avut doi baieti: Dimitrie si Gheorghe. Dar, in 1822, s-au despartit. Mihail s-a recasatorit cu Smaranda, fata lui Stefanache Vogoridi, pentru a obtine tronul Moldovei, cu care a avut o fata, pe Maria. Iasiul a cunoscut gloria in timpul domniei sale. S-au construit 400 de kilometri de sosele, circa 400 de poduri, majoritatea din piatra. In 1853 s-a inaugurat prima institutie romaneasca de invatamant superior: Academia Mihaileana, s-a construit catedrala Mitropolitana, parcul Copou.

Fiul lui Mihail Sturdza, Dimitrie, a fost numit hatman al militiei pamantene si s-a casatorit cu Catrina Sturdza, o ruda mai indepartata din ramura sturdzestilor de la Barlad. Au avut trei copii: Mihai, Grigore si Maria. O data cu Mihai D. Sturdza, istoria acestei familii intra in secolul al XX-lea.

Prin casatoria cu Olga Mavrocordat, urmasii lui Mihail Voda Sturdza intra in Popesti. Olga, fiica lui Alexandru Mavrocordat si a Luciei Cantacuzino-Pascanu, isi luase Popestiul ca zestre. Mihail D. Sturdza si Olga au avut doi baieti: Dimitrie M. Sturdza si Gheorghe M. Sturdza, tatal printului Dimitrie Sturdza.

.

A FOST ODATA CA-N POVESTI

Nunta anului. A fost la Iasi, iar traditia a fost respectata. Intre capela ortodoxa de la Baden-Baden, din Germania, pe care o detine familia Sturdza, si Palatul Domnesc (al Culturii) din Iasi, Stefan Dimitrie Ferdinand Sturdza si aleasa inimii sale, Nina Irina Tandarica, au ales Iasiul. Ei au decis sa-si uneasca destinele in fata lui Dumnezeu in Sala Voievozilor a Palatului Culturii, unde figurile inaintasilor sturdzesti le-au binecuvantat uniunea. Nicicand nu s-a vazut mai mult lux si bun gust pe centimetrul patrat si nici atatea personalitati laolalta. A fost o nunta ca-n povesti, cu invitati de vita nobila, din marile familii princiare si boieresti ale Romaniei, dar si cu oaspeti de seama din tara si strainatate, salutata de o multime de oameni simpli, veniti sa-si vada si felicite "domnii". Familia Sturdza are un gand pe care, intr-o buna zi, il vrea realitate: reuniunea familiei in Moldova niciodata scoasa din inima, dupa cum marturisesc cu totii, de la mic la mare.

.

.

NEPOT LA SUPERLATIV Printul Dimitrie Sturdza (66 de ani), unul dintre cei mai bogati si faimosi romani din lume, este nepotul pe linie dreapta al Olgai Sturdza. Despre el nu se vorbeste decat la superlativ: a terminat fizica atomica cu nota 10, si-a intemeiat o firma din nimic - Deesse - , a condus-o, timp de 35 de ani, pana a ajuns printre primele din Elvetia, a fost campionul de tenis al Elvetiei si este si filantrop. Cand viata nu-i oferise decat munca si nu succesul, si-a intemeiat o familie, alaturi de Monique Wagner, o nemtoaica superba, care si-a educat copiii (pe Stefan Dimitrie Ferdinand si pe Roxandra) asa cum se cuvine intr-o mare familie boiereasca. POPESTI, CASTELUL FAMILIEI Olga Sturdza a mostenit castelul de la Popesti de la Lucia Cantacuzino, mama sa. Dupa preluarea puterii de catre comunisti, castelul a fost trecut abuziv in proprietatea statului. Olga Sturdza a emigrat in Franta, de unde a lasat mostenire domeniile de la Popesti nepotului sau, Dimitrie, care se ingrijeste personal de conservarea domeniului, inca din 1997. De altfel, in timpul comunismului, unii membri ai familiei Sturdza, printre care si printul Dimitrie Sturdza, au plecat din tara, pentru ca exilul le-a fost singura scapare. PRINT IN BLUGI SI CAMASA Stefan Dimitrie Ferdinand Sturdza este un principe de 35 de ani, modern, imbracat ca noi toti, in blugi si camasa, dar care stie sa poarte cu eleganta si un smoking. Este fiul printului Dimitrie Sturdza si, nu peste mult timp, cel ce-i va urma acestuia la carma companiei de cosmetice Deesse, in Elvetia, tara lor de adoptie. Desi n-a vazut Romania decat dupa Revolutie, a facut, nu demult, o marturisire aproape promisiune: "Am inteles si cunoscut Romania si fara sa fi fost vreodata acolo. Pentru mine, "acasa" a fost la Iasi si la Popesti, unde m-as putea muta definitiv, fara nici un regret".