x close

Serial „Alcoolul la români”. Cele șapte cărări din viața românilor

0
Autor: Alex Nedea 15 Noi 2016 - 08:42
Serial „Alcoolul la români”. Cele șapte cărări din viața românilor Dan Marinescu/INTACT IMAGES
Vezi galeria foto


Suntem o țară mică, dar cu o sete mare. Statisticile arată că am ajuns în top zece țări consumatoare de băuturi alcoolice din întreaga lume și nimeni nu pare să aibă vreo șansă să ne detroneze. Jurnalul Național pornește de astăzi un serial prin care  vrea să vă arate cât și mai ales ce beau românii.

În cârciumă, mirosurile s-au amestecat atât de mult, încât nu îți mai dai seama ce se simte mai tare: mucegaiul de pe pereți, spirtul din pahare sau cel vărsat pe jos și uscat ori fumul gros de țigară, de parcă totul ar fi într-un hogeac. În bodega sătească, lumea e tare veselă. „C' așa beu oamenii buni, c'așa beu oamenii buni, de sâmbătă până luni, de sâmbătă până luni!”. La o masă, doi bărbați cântă atât de tare, că vocile lor aproape că fac geamurile să vibreze și votca din pahare să facă valuri. Pe săteanul cu pălăria într-o parte și cu o haină albastră, ca de muncitor pe șantier, aflăm că îl cheamă Gliga. Se hâțână pe scaun, de parcă nu ar sta pe un taburet cât se poate de static, ci pe spinarea unui taur care se tot bâţâie de colo-colo să-l dea jos. Dar omul se ține bine. „C-așa beu oamenii buni!!!”, strigă Gliga, cel mai bun om dintre toți. „De sâm-bă-tă până luuuni”, rotunjește buzele, cu ochii închiși. Azi e duminică. Scoate din buzunar un portofel din piele, unde bancnote de 100 de lei sunt vârâte în el mototolite, ca un ghem de hârtii netrebuincioase. „Portofelu-i plin întruna!”, spune mândru și ne dă, fără să-i cerem, și explicația: „Ieri am tăiat un porc de 300 de kile și azi beau după porcul cela!”. Badea Gliga a tăiat un porc. Asta înseamnă că Badea Gliga are ce mânca. Și, de bucurie că are ce mânca, nea Gliga a vrut să aibă și ce bea. Așa că a vândut o parte din porc, a transformat mâncarea-n băutură și s-a dus s-o bea. Că așa e în România: uneori, porcul astâmpără setea, și nu foamea.  Acum e foarte fericit, acum e foarte supărat. Se ridică spre un consătean și îi face semn cu pumnul: „Mă, te omor! Du-te de aici, măi, nu ai idee ce picior am eu, mă!”. Şi-a adus aminte că acum 15 ani, când era mai tânăr, consăteanul de la masa de alături îl bătuse. Norocul e că de data asta alcoolul îi împacă pe oameni la fel de iute cum îi şi desparte. După ce Gliga a băut trei pahare de vin, cinci beri, nenumărate pahare de votcă și o jumătate de sticlă de șampanie (pe care o luase inițial să i-o dea cadou barmaniței, dar a fost refuzat), bărbatul se ridică de la masă și pornește pe șapte cărări spre casă.

O statistică în care stăm foarte bine

Luați din cârciuma lor și așezați cu grijă în statisticile oficiale, nea Gliga şi ai lui au urcat România în topul țărilor consumatoare de alcool. Din calculele Organizației Mondiale a Sănătății rezultă că suntem printre cele mai mahmure națiuni de pe Planetă. În clasament nu ne ajung nici țări cu locuitori mai înstăriți, care, teoretic, și-ar permite mai mult să arunce banii pe băutură: Anglia, Franța sau Germania. Prin ficatul unui român curg într-un an 14 litri de alcool pur. Cam cât conțin trei butoaie de vin. Această performanță ne situa în 2011 pe locul 5 în lume, fiind întrecuți doar de Belarus, Lituania,  Rusia și de românii de peste Prut. Fiecare cetățean al nostru bea cât consumă un japonez, un turc şi un chinez la un loc. Mai pe româneşte: bem de stingem și ne... stingem. În România, un bărbat din cinci moare din cauza consumului excesiv de alcool, iar la mortalitatea feminină asociată cu acest viciu suntem pe primul loc în UE. „Un aspect este legat de ciroza hepatică, iar al doilea aspect este legat de accidente și vătămări. România, în acest moment, încă nu are o strategie sau un plan privind reducerea consumului de alcool. Consumul de alcool în România este într-o ușoară creștere atât în ultimii 10 ani, dar și dacă ne uităm retrospectiv în ultimii 50 de ani. Și acest lucru trebuie să ne dea de gândit”, spune Victor Olsavszky, reprezentantul Organizației Mondiale a Sănătății în România.

Cât de mari sunt costurile „vindecării”

Iar acolo unde oamenii se îmbolnăvesc, se și cheltuie pe măsură. Se estimează că în România sunt 500.000 de persoane dependente de alcool, pentru tratarea cărora în unități spitalicești de dezalcoolizare ar fi nevoie de 250 de milioane de euro. La această sumă se adaugă cheltuielile tot mai mari pentru serviciile medicale oferite în camerele de gardă ale spitalelor de urgențe din toată țara. Asociația Română pentru Promovarea Sănătății a făcut un studiu din care reiese că, an de an, în jur de 70.000 de români ajung în spitale ca urmare a unor afecțiuni asociate consumului de alcool. „Dacă nu s-ar fi inventat alcoolul, munca noastră s-ar fi redus la jumătate”, ne zice aproape exasperat un medic primar de la Spitalul de Urgenţe Sf. Spiridon din Iași. „S-au îmbătat și au căzut, s-au îmbătat și s-au bătut, s-au îmbătat și au devenit depresivi și au luat un pumn de medicamente, s-au îmbătat și au condus mașina și au făcut accident. Alcoolul e legat tot timpul de câte altceva", îmi spune doctorul Mihai Grecu, șeful secției Primiri Urgențe de la Spitalul Județean din Timișoara.

Chiar dacă se presupune că persoanele consumatoare de alcool își plătesc indirect aceste servicii medicale prin plata accizelor, unii s-au gândit să îi facă pe băutorii autohtoni să contribuie la fiecare internare a lor. Așa a apărut în 2012 inițiativa medicului ieșean Tudor Ciuhodaru, revoltat de numărul tot mai mare de pacienți intoxicați cu alcool care ajungeau la el. „Serviciile medicale pentru cazurile de etilism acut nu trebuie decontate în totalitate din fond, contravaloarea acestora fiind necesară a fi suportată de asigurat în proporție de 30%, ținând cont de faptul că în majoritatea cazurilor etilismul acut este o afecțiune provocată voluntar”, se arăta în motivarea unui proiect de lege. Ciuhodaru luase în calcul și varianta în care pacientul nu ar avea bani pentru asemenea sancțiuni. „În cazul în care pacientul nu poate achita cota de mai sus, va efectua 50 de ore de muncă în folosul comunității”. Adică o noapte de beție ar fi fost urmată, pentru corectitudine, de o săptămână de muncă a pacientului. Propunerea legislativă însă nu a trecut, deși ar fi fost, cel puțin din perspectiva inițiatorului, o modalitate care ar fi trebuit să ne mai coboare puțin în topul țărilor consumatoare de alcool. 

Una dintre statisticile la care stăm bine la nivel mondial este cea privind consumul de alcool pe cap pe locuitor. Românii beau mult, dar nu neapărat şi bine

 

 

Cifre

8,9% din decesele din România sunt cauzate de alcool

70.000 de români ajung anual la spital din pricina alcoolului

250.000.000 euro este costul vindecării alcoolicilor din România

400.000 de români sunt dependenți de alcool

25.000.000 euro reprezintă costul anual al serviciilor acordate consumatorilor de alcool

„România, în acest moment, încă nu avem o strategie sau un plan privind reducerea consumului de alcool. Consumul de alcool în România este într-o ușoară creștere atât în ultimii 10 ani, dar și dacă ne uităm retrospectiv în ultimii 50 de ani. Și acest lucru trebuie să ne dea de gândit” Victor Olsavszky

Nu ratați: în episodul următor aflăm ce beau românii când nu au ce bea: de la spirt și alcool industrial, la antigel și lichid de parbriz.

 

Citeşte mai multe despre:   Alcoolul la români

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Afisari: 5587


Mai multe titluri din categorie

Bunicuţa din hotelurile lui Dorin Cocoş 

Bunicuţa din hotelurile lui Dorin Cocoş 
Galerie Foto Cu câteva luni înainte să fie arestat în dosarul „Microsoft 1”, afaceristul Dorin Cocoș a devenit co-asociat în firma de hoteluri pe care o deține, SC Euro Hotels International Co....

Ingineria prin care „cablistul” RCS&RDS vinde statului energie electrică 

Ingineria prin care „cablistul” RCS&RDS vinde statului energie electrică 
RCS&RDS SA vinde curent electric către instituțiile statului, chiar în timp ce se află în litigiu cu Guvernul României, într-un proces deschis de două companii afiliate grupului coordonat ...

Iubita lui Marian Vanghelie, învinsă de Agenția Națională de Integritate 

Iubita lui Marian Vanghelie, învinsă de Agenția Națională de Integritate 
Fostul deputat PSD Oana Nicu­lescu-Mizil Ștefănescu, partenera de viață a lui Marian Vanghelie, a pierdut definitiv procesul cu Agenția Națională de Integritate, privitor la constatarea incompatibilității,...

Suveica incompatibilă construită de Sorin Blejnar la vârful ANAF 

Suveica incompatibilă construită de Sorin Blejnar la vârful ANAF 
În perioada în care Sorin Blejnar conducea Agenţia Națională de Administra­re Fiscală, și-a adus în subordine o colegă a soției sale dintr-o renumită casă de avocatură. Ioana Toma, pe...

Tribunalele private din România: costuri reduse și procese mult mai scurte

Tribunalele private din România: costuri reduse și procese mult mai scurte
Românii care ajung la tribunal, pentru diverse probleme de drept civil sau comercial, au de doi ani alternativa Tribunalului Permanent de Arbitraj Instituționalizat. Costurile sunt la jumătate față de cele din...

CAMPANIE JURNALUL NAŢIONAL: 10 ani de nu e. Milioane de euro pentru (ne)atragerea turiştilor

CAMPANIE JURNALUL NAŢIONAL: 10 ani de nu e. Milioane de euro pentru (ne)atragerea turiştilor
În episodul trecut vă arătam cum nu au reuşit o mare parte din satele româneşti să iasă din evul mediu, deşi fonduri de la Bruxelles pentru asta ar fi existat. Astăzi vă arătăm cum s-au tocat...

Conf. univ. doctor Horaţiu Moldovan: Cea mai frecventă boală de inimă este boala coronariană

Conf. univ. doctor Horaţiu Moldovan: Cea mai frecventă boală de inimă este boala coronariană
Care sunt semnele unei boli de inimă? Când rezolvarea se face cu montarea de stenturi, fără chirurgie? Când gravitatea afecţiunii impune chirurgia cardiacă cu deschiderea unui traseu paralel prin...

Cristian Pârvan: Nu avem o politică publică pentru susţinerea grupurilor de firme româneşti

Cristian Pârvan: Nu avem o politică publică pentru susţinerea grupurilor de firme româneşti
România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte procentul de holdinguri ce au acţionari autohtoni în totalul grupurilor de firme care activează în...

Cum combătea SIPA atacurile la adresa siguranței naționale în fabrici

Cum combătea SIPA atacurile la adresa siguranței naționale în fabrici
Galerie Foto Ministerul Justiției a deținut, până în anul 2008, o companie ce avea, la rândul ei, mai multe sucursale care produceau mobilier, construcții metalice, îmbrăcăminte sau produse din lemn,...

Ineleț, cătunul din Banat mai aproape de nori, unde se ajunge cu scara

Ineleț, cătunul din Banat mai aproape de nori, unde se ajunge cu scara
Patru scări din lemn, cu o lungime totală de aproape 100 de metri, reprezintă legătura cea mai scurtă dintre mai multe cătune izolate din Banat cu civilizația. Aici, oamenii nu duc grija banilor și au...
Serviciul de email marketing furnizat de