x close
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Cine spune românilor din diaspora „Haideți acasă!”

0
Autor: Alex Nedea 14 Mar 2017 - 13:50
Cine spune românilor din diaspora „Haideți acasă!”
Vezi galeria foto


Sunt calcule care arată că viitorul României depinde într-o măsură capitală de venirea celor plecaţi la muncă în străinătate. Dacă doar 10.000 de compatrioți s-ar reîntoarce în țară și-ar investi economiile, economia țării ar crește cu 5%.

 

„Alexandru” a muncit pe brânci ani de zile în Italia, departe de cei dragi. După ce a reușit să strângă câteva zeci de mii de euro s-a gândit că ar fi timpul să revină acolo unde simțea că-i e locul: acasă. S-as decis să pună în practică tot ce a învățat în Peninsulă și a deschis cu entuziasm și mari speranțe o carmangerie în București. Dar nici nu a ascuțit bine cuțitele de tranșat carnea că o armată de inspectori au năvălit pe ușa magazinului său de la toate instituțiile posibile ale statului: Sanepid, Protecția Consumatorului, Poliția Locală, Pompieri, ANAF și multe multe altele. A fost copleșit de amenzi și de șpăgile pe care trebuia să le dea. În final a clacat. Și-a închis businessul la scurt timp și s-a întors în Italia.

 

Ofensiva împotriva sistemului

S-a întâmplat în urmă cu mai mulți ani, dar de atunci lucrurile s-au mai schimbat în țară în bine spun o parte din oamenii de afaceri din România care au decis să se adune și să creeze un program, Repatriot. Militează pentru întoarcerea conaționalilor noștri înapoi în țară și sprijinirea lor pe lângă autoritățile românești. „O mare problemă de care ne-am izbit și pe care mulți antreprenori care au ajuns la noi ne-au spus-o a fost faptul că în momentul în care au început o afacere au fost pur și simplu atacați și complet depăși de numărul de controale pe care au început să le primească de la autoritățile relevante din acest punct de vedere. Ca să citez pe cineva: «În 20 de ani de activitate în Italia nu am avut atâtea controale câte am primit aici în numai 6 luni»”, ne spune unul din directorii programului, Ramona Chirilă.

Ramona a fost plecată ani de zile peste granițele României. S-a întors în țară și încearcă să îi convingă și pe alții din diaspora că nicăieri nu e mai bine ca acasă. A plecat împreună cu soțul și cele două fetițe în Africa de Sud. „Acolo, deși nivelul de viață este extraordinar și tot ce te înconjoară e deosebit de frumos, planează deasupra capului tău un anumit pericol respectiv criminalitatea. Există foarte multe cazuri de tâlhărie, de infractor care intră în casele oamenilor și nu doar pentru furt- cineva este omorât, copiii sunt violați în fața părinților, sunt cazuri de violență majoră. Tocmai de aceea am a ajuns să aprecieze foarte tare Bucureștiul și România per ansamblu. Acolo mi-am amintit de atâtea ori că înainte să plec dormeam în România ușa deschisă”.

 

Nicăieri nu-i ca acasă

Din Africa de Sud Ramona a schimbat continentul şi a ajuns în „țara tuturor posibilităților”. Dar pentru ea era doar o posibilitate: să se întoarcă. Cu toate că acolo ar fi avut șansa unei cariere de succes în administrația publică de la cel mai înalt nivel: Casa Albă. A absolvit una din cele mai importante instituții de învățământ ale lumii, Harvard University. „Am fost foarte activă în timpul școlii, lucru observat de școală și recompensat cu două premii speciale și atunci bineînțeles că am primit și oferte de a intra în consultanță, de a ocupa anumite poziții chiar și la Washington și sunt sigură că dacă aș fi încercat și aș fi fost interesată să construiesc cu adevărat ceva în Statele Unite aș fi putut să descopăr multe posibilități”. Și totuși s-a întors pentru că rostește cu convingere: „mă simt foarte româncă. Iubesc tot ce este românesc începând de la cântecele noastre până la dansurile noastre, cărțile noastre, tot ceea ce trăim în societatea noastră și vă spun sincer că îmi era dor de tot ce înseamnă discuțiile cu vecinul de bloc, de faptul că cineva te întreabă:«Ce mai faci?»”. „În străinătate ești doar un om pe stradă”, confirmă și Daniel Edu, stabilit de 10 ani în California. Tânjește după un sentiment : „Acela de a aparține locului în care trăiești. Când am venit în vizită și am ajuns în comuna mea un om m-a recunoscut pe uliță și spune: «Tu ești copilul lui cutare!». Sentimentul ăsta că aparții locului nu îl poți avea acolo”. Daniel e unul din cei care s-au decis să se întoarcă și care au apelat la programul reprezentant de Ramona Chirilă. „Chiar am nevoie de consiliere psihologică. De când m-am întors am început să mă simt ciudat, stigmatizat, toată lumea mă întreabă de ce m-am întors. Oriunde mă duc toți oamenii îmi zic: «Pleacă, nu ai ce căuta aici»”. Ramona îl ascultă cu atenție și dă din cap, semn că I se pare foarte cunoscută atitudinea asta. „ Eu te înțeleg perfect pentru că anul trecut când și eu m-am întors mi s-a spus exact același lucru. Toți prietenii mei îmi spuneau că sunt «nebună». Mă întrebau de ce m-am întors când ei toți vor să plece. Sentimentul acesta de alienare și de nepotrivire cred că este dat și de românii de aici care se uită la tine ca la un «genial»”.

 

Sprijin pentru noi business-uri

Programul Repatriot nu oferă doar suport moral noilor veniți. Aici găsesc toate informațiile necesare despre fondurile rambursabile și nerambursabile pe care le poate accesa un român din diaspora până la sfaturi legate de ce cei care vor să înceapă mici afaceri. Oamenii de afaceri care au înființat programul au cunoscut succesul în țară și sunt convinși să fac un mare bine țării dacă reușesc să reloce cel puțin 10.000 de români. Ei aproximează că dacă toți aceștia și-ar investi acum economiile strânse în ani de zile, economia țării ar crește cu 5%. Cei de la Repatriot a reușit să facă un lobby susținut în ultimii ani la autoritățile de la Palatul Victoria și chiar au promovat o inițiativă care a ajuns astăzi lege: românii care se întorc vor primi sprijin financiar de pana la 40.000 de euro pentru a porni afacerea care să le creeze condiții de viață similare cu cele avute peste hotare. Programul se cheamă „Diaspora Start-up” iar banii, într-un plafon de 30 de milioane de euro, vor veni direct de la Uniunea Europeană. S-ar ajunge la deschiderea a 300 de mici afaceri și crearea a 600 de locuri de muncă.Este un început menit să dea celor de afară semnalul de întoarcere, care sa arate că România s-a schimbat în bine, că se pot crește afaceri de succes și că autoritățile nu mai omoară întreprinzătorul cu vehemența cu care o făceau în urmă cu câțiva ani.

 

„Chiar am nevoie de consiliere psihologică. De când m-am întors am început să mă simt ciudat, stigmatizat, toată lumea mă întreabă de ce m-am întors. Oriunde mă duc toți oamenii îmi zic: «Pleacă, nu ai ce căuta aici»”. Daniel Edu

 

Numărul românilor care au părăsit ţara a crescut anual cu peste 7% din 2000 până în 2015, potrivit datelor ONU. Aceelaşi statistici arată că în 2016 locuiau peste hotare 3,4 milioane de cetăţeni români, cu mult peste statiscile autorităţilor române

 

 

În ultimii 16 ani, românii din diaspora au trimis în ţară peste 60 de miliarde de euro, potrivit datelor oficiale furnizate de BNR. Vârful a fost atins în 2008 când remiterile din diaspora s-au ridicat la 8,6 miliarde de euro. Din 2009 au început treptat să scadă. Unul dintre motive a fost criza, dar, în acelaşi timp, unii dintre angajaţii români din străinătate au început să îşi mute familiile în ţările în care au plecat şi nu au mai avut motive să trimită bani acasă.


 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Afisari: 7308


Mai multe titluri din categorie

1993: Anul în care s-a născut Jurnalul. Tu ce făceai acum 25 de ani? (9)

1993: Anul în care s-a născut Jurnalul. Tu ce făceai acum 25 de ani? (9)
Galerie Foto La începutul vieții. Sau la începutul carierei. La școală sau aproape de examenele de maturitate. Sunt doar câteva dintre răspunsurile oferite de oamenii care au schimbat fața României în ultimii 25 de ani....

DNA face „înţelegeri secrete cu evreii”de 800.000 euro

DNA face „înţelegeri secrete cu evreii”de 800.000 euro
Galerie Foto Un nou contract de achiziţie de tehnică de interceptare şi filaj a fost încheiat de Direcţia Naţională Anticorupţie cu o săptămână înainte ca judecătorii Curţii Constituţionale să emită Decizia prin...

În Jurnal, primele amănunte despre teroriştii din spital

În Jurnal, primele amănunte despre teroriştii din spital
De 25 de ani s-a vorbit despre terorişti de s-au tocit consoanele şi vocalele cuvântului, dar când să se precizeze scene cu ei, totul devenea ceaţă, pluteşte de aproape 30 de ani un nepătruns mister. Ei bine, Ju...

Copilul Nae Lăzărescu fura cireşile lui Arghezi

De mare succes s-a bucurat ediţia de colecţie “Jurnalul lui Nae şi al lui Vasile”, s-au tras mai multe tiraje, devenise acest jurnal cu întâmplări din viaţa celor doi comici chiar programul de sală la...

„Dacă nu trage nimeni pentru ţară, şi fiecare e pentru el, tot mai rău o să fie”

„Dacă nu trage nimeni pentru ţară, şi fiecare e pentru el, tot mai rău o să fie”
Galerie Foto Vă prezentăm astăzi o nouă poveste din şirul de interviuri document pe care îl realizăm cu români care s-au născut odată cu România Mare, şi sunt mândri de asta. Oameni care au trecut prin viaţă atât de...

Şomajul era de trei ori mai mare. Câţi oameni nu munceau în România

Şomajul era de trei ori mai mare. Câţi oameni nu munceau în România
Acum 25 de ani, şomajul din România era de trei ori mai mare decât în prezent. Asta în condiţiile în care şi populaţia ţării era mult mai numeroasă: 23 de milioane trăiam atunci în România, faţă de 19 mi...

1993: Anul în care s-a născut Jurnalul. Tu ce făceai acum 25 de ani? (8)

1993: Anul în care s-a născut Jurnalul. Tu ce făceai acum 25 de ani? (8)
Galerie Foto La începutul vieții. Sau la începutul carierei. La școală sau aproape de examenele de maturitate. Sunt doar câteva dintre răspunsurile oferite de oamenii care au schimbat fața României în ultimii 25 de ani....

Mama şi fiul, nascuţi fix pe 7 iunie, de ziua Jurnalului

Mama şi fiul, nascuţi fix pe 7 iunie, de ziua Jurnalului
Ce coincidenţă! Sunt născută pe data de 7 iunie, şi după 34 de ani, aţi apărut voi, JURNALUL NAŢIONAL, un nou concept în presa scrisă, şi o nouă provocare pentru mine ca profesionist. Atunci am hotărât sa...

Mădălina Manole a fost abordată de compozitorul fost soţ la coadă la lapte

Mădălina Manole a fost abordată de compozitorul fost soţ la coadă la lapte
“Jurnalul”  a lansat tot felul de iniţiative gazetăreşti în premieră, a inventat tot el ediţiile de colecţie. Era 1995 şi prima ediţie de colecţie a fost cu Mădălina Manole, “Jurnalul Mădălinei...

1993: Anul în care s-a născut Jurnalul. Tu ce făceai acum 25 de ani? (7)

1993: Anul în care s-a născut Jurnalul. Tu ce făceai acum 25 de ani? (7)
La începutul vieții. Sau la începutul carierei. La școală sau aproape de examenele de maturitate. Sunt doar câteva dintre răspunsurile oferite de oamenii care au schimbat fața României în ultimii 25 de ani....

Un pensionar care nu-și recunoaște semnătura a încheiat protocolul Înaltei Curți cu SRI

Un pensionar care nu-și recunoaște semnătura a încheiat protocolul Înaltei Curți cu SRI
Galerie Foto Protocolul de cooperare dintre SRI, Parchetul General și Înalta Curte de Casație și Justiție, încheiat în 2009, poartă semnătura și ștampila președintelui Instanței Supreme, judectorul Nicolae Popa, deși...

La 100 de ani, vede viitorul României într-o lumină mai bună decât mulți alții

La 100 de ani, vede viitorul României într-o lumină mai bună decât mulți alții
Galerie Foto Continuăm astăzi seria de interviuri-document cu cei care au împlinit sau împlinesc în 2018 venerabila vârstă de 100 de ani, români care s-au născut odată cu România Mare şi care sunt martorii vii ai...

Adrian Vasilescu: Anul acela a fost greu. Chiar foarte greu

Adrian Vasilescu: Anul acela a fost greu. Chiar foarte greu
Galerie Foto “Acum 25 de ani eram redactor șef la Curierul Național”. Echipa redacțională o formau două grupuri distincte de jurnaliști: unii cu experiență și cu notorietate în presa românească; alții tineri și...

Autonomia Ținutului Secuiesc, pe românește

Autonomia Ținutului Secuiesc, pe românește
Galerie Foto După ce în episodul trecut al serialului nostru am vorbit cu reprezentanții maghiarilor din Ținutul Secuiesc care şi-au exprimat punctul de vedere referitor la autonomie, astăzi e rândul unor exponenţi ai...

Copiii fac primii paşi din instinct

Copiii fac primii paşi din instinct
(De ce e greşit să forţezi mersul copiilor) Iubirea de copii îi îndeamnă pe părinţi să fie foarte atenţi cu dezvoltarea micuţilor, apar chiar îngrijorări privind eventuale întârzieri în primii paşi,...
Serviciul de email marketing furnizat de