x close

România aruncă la tomberon o afacere de 2 miliarde de euro

0
Autor: Alex Nedea 22 Noi 2017 - 15:50
România aruncă la tomberon o afacere de 2 miliarde de euro moodboard/Getty Images/moodboard RF Digger working at landfill site
Vezi galeria foto


În fiecare an, România produce atât de mult gunoi, că, pentru a-l transporta, îţi trebuie o coloană de camioane lungă de 6.300 kilometri. Cât să înconjori cu ea ţara de două ori. Suntem sufocaţi de un munte de deşeuri care, pe lângă faptul că ne îmbolnăveşte, urmează să ne coste şi amenzi de sute de mii de euro pe zi. Jurnalul Naţional porneşte de astăzi un serial despre cum gestionează România gunoiul.

Suntem în mijlocul Bucureştiului, pe malul unui lac de agrement. În faţa noastră, în apa verde, se ridică din loc în loc insule de deşeuri. De fapt, nici nu mai avem în faţă un lac, ci un munte de mizerie. Un focar de infecţie în mijlocul celei mai mari aglomerări urbane din ţară. „Ce vedem sunt deşeuri menajere şi resturi din reabilitări din construcţii”, constată cu lehamite, de pe malul apei, Raul Pop, un activist de mediu, voluntar la Asociaţia Ecoteca. Se uită cu neputinţă la ce se întinde sub ochii lui: „Avem bucăţi de frigider fără tablă. Freonul s-a scurs, conţine un compost cu efect de seră foarte puternic, distruge stratul de ozon. Și văd un tub de televizor. Conţine foarte multe substanţe periculoase în pulberea fluorescentă cu care este tapetat interiorul”. Locuri ca acestea au împânzit România. Oficiali de la Ministerul Mediului au constatat în ultimul an o creştere semnificativă a gropilor de gunoi clandestine, improvizate pe te miri unde: pe fundul lacurilor, în păduri, în râuri, în parcuri, între blocuri sau pe câmpuri.

 

Gropi de gunoi care ne omoară

Datele arată că ţara produce şapte milioane de tone de gunoi menajer în fiecare an. Din această cantitate e suficient să ridici un munte care să depăşească în înălţime Vârful Moldoveanu, cel mai înalt din ţară, 2.544 de metri. E o cantitate impresionantă, pe care ţara noastră încearcă de ani de zile să o ascundă sub preş. Sau nu chiar sub preş, ci în gropi de gunoi, multe dintre ele ilegale. În secolul în care s-au găsit zeci de alte modalităţi de gestionare a deșeurilor care să nu afecteze sănătatea, noi îl gestionăm ca pe vremea dacilor, în gropi la marginea așezărilor umane. În ciuda faptului că s-a demonstrat că aceasta este cea mai nocivă soluție. La baza gropilor de gunoi se produce un lichid extrem de toxic, levigatul, un amestec de detergenţi, cianuri, nitriţi, metale grele, o gamă întreagă de substanţe toxice şi chiar cancerigene. Necontrolat, levigatul ajunge în pânza freatică sau în apele de suprafaţă şi de acolo în apa potabilă, în hrana animalelor, în legume şi fructe, mai pe scurt, direct în corpul nostru. În România, există gropi de gunoi ecologice, acolo unde această substanţă e cel puţin teoretic colectată şi tratată. Dar mai există şi alte 100 de depozite neconforme care trebuie închise anul acesta şi alte 68 ce trebuiau ecologizate de mult. Pentru acestea din urmă, Comisia Europeană a trimis în judecată România la Curtea Europeană de Justiție. Dacă vom pierde procesul, urmează să plătim și 120.000 de euro penalități pe zi. Adică să pierdem valoarea a 365 de școli pe an.

 

Reciclarea, o afacere de 2 miliarde de euro

Și asta nu e tot. O altă amendă ne paște pentru că nu reciclăm așa cum o fac țările din jurul nostru, care au descoperit că există o industrie extrem de profitabilă ce se poate dezvolta în jurul valorificării deșeurilor. Cartonul, plasticul, electrocasnicele, becurile, neoanele, cutiile de aluminiu şi multe altele se pot salva în drumul lor spre groapă și se pot refolosi după ce sunt procesate în fabrici dedicate. Experţii aproximează că, dacă am recicla cantitatea de deşeuri pe care o producem anual, am putea să creştem o industrie de 2 miliarde de euro, cam cât e evaluat Tezaurul României de la Moscova pe care ne chinuim de 27 de ani să îl readucem în ţară. Astfel, noi nu ducem la groapă doar gunoi, ci și un tezaur. „Deşeul este o resursă naţională regenerabilă. Atât timp cât vor trăi oameni în ţară, vor fi şi deşeuri generate de acei oameni. Iar industria de reciclare reprezintă o a doua şansă după IT pentru România, deoarece reciclarea înseamnă creştere economică fără consum de materii prime naturale”, spune Constantin Damov, directorul unui grup de firme din Buzău, care a ajuns unul dintre cei mai mari reciclatori din Europa Centrală şi de Est. După calculele lui Damov, această industrie ar putea aduce în ţară 400 de mii de locuri de muncă. Cam cât să dăm de lucru tuturor şomerilor de azi.

Dar noi, cu fiecare zi care trece, pierdem şi locuri de muncă, şi bani. Până în 2020, ar trebui să ajungem să reciclăm 50% din ce aruncăm la tomberon, altfel vom fi pasibili de sancţiuni care pot ajunge şi la sute de mii de euro pe zi. Astăzi, când mai sunt doar doi ani până la acel termen-limită, ne aflăm încă foarte departe. „Cifrele privind reciclarea oscilează între o rată de 3% şi 14%. Realitatea ne arată că mai avem foarte mult drum de parcurs pentru că toată lumea vede că nu are unde să depună un PET, nu are unde să depună un carton, şi dacă în oraşele mari, Bucureşti, Cluj, Oradea, mai găseşti unde, la ţară e absolut imposibil”, sesizează Raul Pop. Într-adevăr, României încă îi lipseşte o infrastructură serioasă care să ajute reciclarea. „Chiar dacă cetăţeanul este educat în Bucureşti să parcheze şi toată lumea spune: «Haideţi să parcăm frumos!», întrebarea care vine este: «Unde?». La fel şi în cazul deşeurilor: toată lumea ar vrea să separe deşeurile şi să le ducă undeva. Întrebarea este: «Unde?». Mulţi cetăţeni întrebaţi de noi: «Vreţi să separaţi deşeurile şi să ajungă la reciclare?», peste 90% au răspuns «Da». Dar a venit întrebarea din partea lor: «Unde le ducem?»”, rememorează directorul grupului de reciclare din Buzău, Constantin Damov. Și totuşi există cazuri în România unde există şi infrastructură şi tot nu se reciclează, aşa cum vă vom arăta în episoadele viitoare

Suntem groapa de gunoi a Europei

Unul dintre motivele pentru care nu se reciclează este pentru că e mult mai ieftin în România să duci gunoiul la groapă. De ce să pierzi timp şi resurse ca să te apuci să reciclezi? Țara noastră ar fi trebuit să aibă implementate o serie de reguli şi de taxe care să încurajeze reciclarea în detrimentul depozitării, aşa cum se întâmplă în restul ţărilor europene. Dar nu am făcut-o. Și astfel devenim fără nicio exagerare groapa de gunoi a Europei. „Costul depozitării la groapă în Italia, de exemplu, este de 150 de euro pe tonă, în România este de 12-15 euro pe tonă, în funcţie de costurile efective de operare”, a observat activistul de mediu Raul Pop, care trage şi o concluzie dureroasă: „Dacă eu am 150 de euro taxa la groapă relativ în apropierea noastră şi 15 euro în România, în mod normal vom genera un efect de magnet. O să atragem deşeuri de peste tot din jurul nostru unde depozitarea e mai scumpă”. Într-adevăr, presa a scris în ultima perioadă zeci de articole despre gunoaiele italienilor care ne trec graniţa. Legislaţia naţională şi europeană permite acest lucru cu condiţia ca deşeurile importate să poată fi valorificate. Dar nu se întâmplă mereu asta, crede Raul Pop: „Deşeurile vin ca deşeuri supuse unor operaţiuni de valorificare, dar «ghinion de neşansă», ce să faci, că în momentul în care le deschizi şi te uiţi la ele, vezi că nu sunt adecvate valorificării. Și ce o să faci? Le trimiţi la groapă şi plăteşti costul de 15 euro faţă de 150 de euro”. Actualul ministru al Mediului, Graţiela Gavrilescu, promite că suntem pe ultima sută de metri cu crearea unei legislaţii care să încurajeze în al doisprezecelea ceas reciclarea şi să descurajeze depozitarea. „Trebuie să înţelegem o dată pentru totdeauna că avem resurse suficiente pentru reciclare. În toată lumea, cine vrea să aibă o economie puternică foloseşte din plin aceste deşeuri pe care fiecare dintre noi le produce”, conchide Gavrilescu.

 

Citeşte mai multe despre:   gunoi,

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Ce miniştri ai Transporturilor aveau dosare la DNA în perioada şpăgilor vizate în dosarul lui Vlădescu

Ce miniştri ai Transporturilor aveau dosare la DNA în perioada şpăgilor vizate în dosarul lui Vlădescu
DNA a ieşit la atac, după decizia lui Klaus Iohannis de a nu o revoca din funcţie pe Laura Kovesi, cu un dosar de corupţie ce priveşte fapte petrecute începând cu 13 ani în urmă. Acţiunea procurorilor vizează...

Igor Bergler: Jumătate din populaţia României este analfabetă

Igor Bergler: Jumătate din populaţia României este analfabetă
Igor Bergler este cel mai vândut autor român de după Revoluţie. Prima sa carte, „Bibila pierdută”, a depăşit 130.000 de exemplare, iar noua sa carte, Testamentul lui Abraham, ar putea doborî acest record. Aut...

Țara pârtiilor de schi pe care nu poţi schia

Țara pârtiilor de schi pe care nu poţi schia
Galerie Foto O pârtie pentru care s-au cheltuit din bani publici 4 milioane de euro a stat mai mult închisă anul acesta pentru că nu a nins. Deși pe fondul încălzirii globale la nivel mondial pârtiile construite sub 1000 de...

Avizele CSM, folosite de Cotroceni în funcţie de “oportunitatea politică”

Avizele CSM, folosite de Cotroceni în funcţie de “oportunitatea politică”
Galerie Foto Klaus Iohannis susţine, în motivarea deciziei de a nu da curs propunerii formulate de ministrul Justiţiei, de revocare din funcţia de şef al DNA a Laurei Codruţa Kovesi, că a ţinut cont de avizul negativ dat de S...

1,2 milioane de lei, consultanţa pentru exproprierile de pe traseul A3

1,2 milioane de lei, consultanţa pentru exproprierile de pe traseul A3
Peste 1.400 de imobile din Bucureşti şi judeţele Ilfov şi Prahova urmează să fie expropriate, în vederea finalizării unor lucrări de construcţie de drumuri aflate pe coridorul Autostrăzii...

Apendicita – criză reală sau falsă

Apendicita – criză reală sau falsă
Diagnosticul în apendicită şi operaţia nu sunt chiar o bagatelă. Apendicele migrează uneori şi e necesar timp pentru a-l găsi. Profesor doctor Mircea Beuran explică, pentru cititorii Jurnalul, care sunt...

Dosarul Libarom: Povestea documentelor sechestrate de 5 ani de DNA

Dosarul Libarom: Povestea documentelor sechestrate de 5 ani de DNA
Galerie Foto Direcţia Naţională Anticorupţie refuză să permită unei firme aflate în insolvenţă, şi pentru care o instanţă de judecată a decis să îşi recupereze creanţele, să intre în posesia documentelor necesare...

Magnatul Popoviciu, refugiat la Londra, amenințat de fosta soție cu executarea silită în România

Magnatul Popoviciu, refugiat la Londra, amenințat de fosta soție cu executarea silită în România
Galerie Foto Până în urmă cu doar câțiva ani, averile deținute de trei celebri magnați din România însumau peste trei miliarde de euro. Este vorba despre averile controlate de Dinu Patriciu, Dan Grigore Adamescu și Puiu...

Cum construiesc românii prosperitatea din Bulgaria

Cum construiesc românii prosperitatea din Bulgaria
Galerie Foto Cea mai mare stațiune de schi din sud-estul Europei a fost construită cu bani românești. Numai că nu e la noi, e la bulgari. Vecinii noștri au profitat de dezastrul național din turismul nostru şi i-au...

Augustin Lazăr a clasificat achizițiile de tehnică specială, contrar Legii informațiilor clasificate

Augustin Lazăr a clasificat achizițiile de tehnică specială, contrar Legii informațiilor clasificate
Galerie Foto Direcția Națională Anticorupție s-a “conformat” voluntar ordinului emis, la începtul acestui an, de către procurorul general al României, Augustin Lazăr, și a secretizat caietele de sarcini în cadrul...

După mesele grele de Paşte trebuie să se revină imediat la dieta obişnuită

După mesele grele de Paşte trebuie să se revină imediat la dieta obişnuită
Obiceiul fermecător al românilor de a întinde o masă cu bunătăţi în toate ocaziile are pe podium ospăţul de Paşte. Pe masă te invită carnea grasă, maionezele, torturile, cozonacul,...

VIDEO Povestea românului care a refuzat să se însoare cu fata lui Stalin

VIDEO Povestea românului care a refuzat să se însoare cu fata lui Stalin
Galerie Foto Şi-a făcut studiile la Moscova la începuturile anilor '50 la Universitatea Lomonosov, unde trăieşte o poveste de dragoste cu Svetlana, fata dictatorului Stalin. A fost prieten cu Mihail Gorbaciov şi un...

DNA achiziționează o nouă aparatură de filaj de peste 900.000 de euro

DNA achiziționează o nouă aparatură de filaj de peste 900.000 de euro
Galerie Foto Aflată în mijlocul unor scandaluri fără precedent, legate de modul în care instrumentează unele dosare penale, cum administrează probe și cum inventează martori, pe de o parte, de controversele vizavi de relați...

Carmen Avram: „Se aprinde o lumină în mine, la Învierea Domnului”

Carmen Avram: „Se aprinde o lumină în mine, la Învierea Domnului”
Fire discretă, Carmen Avram şi-a deschis sufletul special pentru cititorii Jurnalului. Realizatoarea emisiunii „În Premieră”, de la Antena 3, ne-a dezvăluit cum simte sărbătoarea Paştelui prin toţi porii,...

Părintele Ionuţ Mavrichi: „Omul modern este compatibil cu creștinismul”

Părintele Ionuţ Mavrichi: „Omul modern este compatibil cu creștinismul”
Galerie Foto Sărbătoarea Sfintelor Paşti ne transmite, dincolo de bucuria Învierii, un mesaj al asumării şi al jertfei. Ca să nu reducem această bucurie absolută la una de tip hedonist, trebuie să ne îngrijim de aproapele...
Serviciul de email marketing furnizat de