x close
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Strămoșul mecanic al app-ului de azi: Mașina de scris vorbele pronunțate

0
Autor: Cristinel C. Popa 14 Feb 2017 - 19:00
Strămoșul mecanic al app-ului de azi: Mașina de scris vorbele pronunțate


În multe domenii, românii s-au dovedit de-a lungul timpului unii dintre cei mai ingenioși oameni de pe planetă. Așa se face că și în cel al scrisului, al tiparului, suntem printre pionierii realizărilor în domeniu. O invenție ieșită din comun este cea a lui Dinu C. Mereuță, și anume “Mașina de scris… vorbele pronunțate”.

 

Dinu C. Mereuță este astăzi complet necunoscut în țara noastră, însă, acum aproape un secol, mai precis în anii 1920-1930, el a fost un inventator foarte activ. Una dintre ideile sale s-a dovedit revoluționară deoarece abia în zilele noastre s-a trecut la realizarea a ceva concret în această direcție. Este vorba despre un aparat, foarte util, ați putea aprecia, chiar și jurnaliștilor. Un interviu trecut din stadiul discuției în text e deosebit de eficient și în zilele noastre. Ce să mai spunem de un scriitor care instantaneu trece de la vorbe… la basme. Sau romane. Ori poezii. Ele ar putea fi foarte bine…dictate și apoi, prin intermediul mașinăriei românului nostru…”traduse” - direct în foaia tipărită. 

 

De la tambur fonografic, la tiparniță

“Ansamblul cuprindea, între altele, un dinam cu un mecanism de uniformizare a mișcării, un tambur fonografic, un număr de pâlnii cu stilet apăsând pe tambur; la pâlnii erau adaptate microfoane care transmiteau vibrațiile gravate pe tamburul fonografului. Mai erau prevăzute un difuzor cu un microfon transmițător al sunetelor articulate pronunțate de vorbitor, un regulator de timbru și intensitate a vorbirii, o serie de cutii de rezonanță, pârghii, membrane, electromagneți, caractere tipografice speciale, panglică tușată, suluri de hârtie și altele”. Așa este “zugrăvit” de I.M. Ștefan aparatul-minune pentru începutul secolului trecut conceput de Dinu C. Mereuță. I.M. Ștefan este un autor de cărți științifice importante. După cele descrise, e un fel de mecanism miraculos, care prinde vorbele posesorului, le introduce cu milă prin fel de fel de “culoare”, fante și orificii magice, ca să le scoată apoi sub formă de litere și silabe, gata gătite și parfumate a plumb.

 

Cu adevărat verba volant, scripta manent

I.M. Ștefan este de părere că invenția se bazează pe faptul că sunetele înregistrate prezintă diferite curbe caracteristice. “Pentru un anumit timbru, curba unui sunet are o formă specială, curbele produse de timbre diferite pentru același sunet sunt asemănătoare. Cu ajutorul unui regulator se făcea ca aceste curbe să devină aceleași. Întrebuințându-se fenomenul rezonanței, se puteau selecta din sunetele articulate pronunțate de o persoană cele care se potriveau cu fonemele gravate pe tambur, iar după identificarea lor se transformau în litere și erau înregistrate pe suluri de hârtie cu ajutorul unui sistem de mașină de scris mecanică”, scrie I.M. Ștefan.

Așadar, e vorba de o analiză și o triere a sunetelor pentru ca acestea să fie apoi transpuse grafic. Autorul, Dinu C. Mereuță, preconiza întrebuințarea aparatului său minune ca sistem universal și pentru scrierea notelor muzicale. “Tipărindu-și ideea într-o broșură cu o descriere și schițe corespunzătoare, Mereuță spera să găsească pe cineva care să finanțeze construcția aparatului său pentru a-l perfecționa mai apoi”, scrie I.M. Ștefan. Brevetele lui Dinu C. Mereuță au fost făcute publice pentru prima dată în anul 1935, în “Trei brevete… București”. Dispozitivul la care facem referire se numește mai exact: “Sistem, dispozitiv și aparat pentru înregistrarea automată în scris a vorbelor pronunțate”. Odată cu trecerea anilor, invenția lui Dinu C. Mereuță a fost abandonată și nu a fost perfecționată. Abia astăzi, în era informaticii și a internetului, mai precis în ultimii ani, s-au creat programe care să transforme informațiile audio în informații scrise (texte). 

 

Mențiuni despre inventator lipsesc în mediul online

Am căutat niscaiva date despre ingeniosul inventator. Pas. Pe Internet, prin google, pe site-uri… N-am găsit nimic. Singura mențiune e în cărțile lui I.M. Ștefan, unde nu e de găsit (ca și pe Internet) nici chipul inventatorului! Alte informații, în plus, față de ce a scris I.M. Ștefan, ar putea exista în broșura amintită mai sus, dar aceasta e greu de găsit. Așadar, dragi cititori, prețuiți cuvântul tipărit!

 

Scriitorul care a descris invenția lui Mereuță

I.M. Ștefan este pseudonimul lui Alexandru Sergiu Sragher. S-a născut în 1922 într-o familie bucureșteană de origine evreiască. A murit în 1992, la București. A fost prozator, traducător și autor de cărți științifice. A absolvit școala primară la București, apoi liceul teoretic evreiesc, după care a urmat „Colegiul Onescu pentru Studenți Evrei” și Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din București, absolvită în 1946. A debutat ca publicist în revista “Studentul român” (1946), unde va fi și secretar de redacție în 1947-1948. A lucrat ca redactor la Jurnalul de dimineață (1946-1947), la Agerpres (1948-1950) și la Editura Tehnică (1950-1951), șef al Serviciului de presă al Ministerului Construcțiilor (1951-1961), funcționar la Centrul de Documentare pentru Construcții și Arhitectură (1961-1969) și redactor la revista Magazin istoric (1969-1973).

I.M. Ștefan a publicat, de asemenea, sub pseudonimele Sergiu Stănescu, Al. Sergiu, S. Alex., M. Ștefan și I.M. Ștefan, mai multe articole și cărți de popularizare tehnico-științifică și istorică, între care “Pagini din istoria invențiilor și a descoperirilor românești”, precum și literatură pentru adolescenți. A tradus volume din limba germană și a prefațat mai multe cărți.


 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Copiii fac primii paşi din instinct

Copiii fac primii paşi din instinct
(De ce e greşit să forţezi mersul copiilor) Iubirea de copii îi îndeamnă pe părinţi să fie foarte atenţi cu dezvoltarea micuţilor, apar chiar îngrijorări privind eventuale întârzieri în primii paşi,...

Premierul Italiei care a rupt alianţa cu Hitler

Premierul Italiei care a rupt alianţa cu Hitler
Majoritatea presei s-a mirat că Jurnalul a făcut un interviu cu prinţul Badoglio, în exclusivitate. Cine era frumosul italian de circa 45 de ani, interlocutorul nostru în interviu? Am profitat că prinţul Badoglio...

1993: Anul în care s-a născut Jurnalul. Tu ce făceai acum 25 de ani? (6)

1993: Anul în care s-a născut Jurnalul. Tu ce făceai acum 25 de ani? (6)
Galerie Foto La începutul vieții. Sau la începutul carierei. La școală sau aproape de examenele de maturitate. Sunt doar câteva dintre răspunsurile oferite de oamenii care au schimbat fața României în ultimii 25 de ani....

“Irlandezul din Carpaţi”, din Guvernul lui Cioloş, în afaceri cu statul lui Dăncilă

“Irlandezul din Carpaţi”, din Guvernul lui Cioloş, în afaceri cu statul lui Dăncilă
Galerie Foto Un fost consilier din Guvernul Cioloş derulează, printr-una dintre companiile la care este asociat, contracte cu statul. Şi nu este vorba despre un simplu consilier, ci despre celebrul personaj cunoscut sub numele de ...

Președintele, făcut KO de CCR. O nouă decizie devastatoare

Președintele, făcut KO de CCR. O nouă decizie devastatoare
Galerie Foto Opinia Comisiei de la Veneția, cerută de președintele Klaus Iohannis asupra legilor de modificare a legilor Justiției, nu poate fi valorificată în cadrul examenului de constituționalitate a legislației adoptate d...

Fidelitatea poate reprezenta uneori adevărata victorie asupra timpului

Fidelitatea poate reprezenta uneori adevărata victorie asupra timpului
Galerie Foto Continuăm astăzi seria de interviuri-document cu cei care au împlinit sau împlinesc în 2018 venerabila vârstă de 100 de ani, români care s-au născut odată cu România Mare şi care sunt martorii vii ai...

Cât câştigau românii acum un sfert de secol

Cât câştigau românii acum un sfert de secol
Valoarea salariilor s-a prăbuşit încă din primul an al tranziţiei, atingând în 1993 58,9% din valoarea din 1990, iar în anii 1997-1998 nivelul cel mai scăzut: 56-58% din nivelul din 1990. Căderea a fost...

Andreea Marin a destăinuit prima dată cum i-a murit mama în braţe la Jurnal

Andreea Marin a destăinuit prima dată cum i-a murit mama în braţe la Jurnal
O altă invenţie de succes a Jurnalului a fost ediţia de colecţie. La momentul în care cariera în televiziune a Andreei Marin  urca ameţitor ,Jurnalul a scris “Jurnalul Andreei Marin”, prima scriitură...

1993. Anul în care s-a născut Jurnalul. Tu ce făceai acum 25 de ani? (5)

1993. Anul în care s-a născut Jurnalul. Tu ce făceai acum 25 de ani? (5)
La începutul vieții. Sau la începutul carierei. La școală sau aproape de examenele de maturitate. Sunt doar câteva dintre răspunsurile oferite de oamenii care au schimbat fața României în ultimii 25 de ani....

Teatrul pentru copii – o lecție timpurie despre bucurie

Teatrul pentru copii – o lecție timpurie despre bucurie
Galerie Foto Actrița Gabriela Ioniță consideră că teatrul îi ajută pe copii să se dezvolte armonios și frumos în procesul lor de maturizare artistică și umană. ”Fără copii teatrul ar pierde din bucurie, din emoția...

De ce vor secuii autonomia

De ce vor secuii autonomia
Galerie Foto România împlinește un veac de la Marea Unire, dar evenimentul nu e un motiv de bucurie pentru toți cetățenii ei. Comunitatea maghiară se simte din ce în ce mai puțin reprezentată de București și cere...

1993. Anul în care s-a născut Jurnalul. Tu ce făceai acum 25 de ani? (4)

1993. Anul în care s-a născut Jurnalul. Tu ce făceai acum 25 de ani? (4)
Galerie Foto La începutul vieții. Sau la începutul carierei. La școală sau aproape de examenele de maturitate. Sunt doar câteva dintre răspunsurile oferite de oamenii care au schimbat fața României în ultimii 25 de ani....

Puştiul Mutu i-a strecurat mingea printre picioare veteranului Zanetti

Puştiul Mutu i-a strecurat mingea printre picioare veteranului Zanetti
Succes spectaculos la fotbal, succes incontestabil la femei frumoase coz. Adi Mutu. Abia cucerise primele aplauze în România, era un tinerel doldora însă de talent şi Mutu este achiziţionat de Inter. Prima...

Iohannis schimbă Constituția, nu pe Kovesi

Iohannis schimbă Constituția, nu pe Kovesi
Galerie Foto La şase zile de la publicarea în Monitorul Ofical a Deciziei CCR, prin care preşedintele este obligat să semneze decretul de revocare din funcţia de procuror-şef al DNA a Laurei Kovesi, Klaus Iohannis a declarat...

„A mai trecut România prin vremuri grele şi oamenii s-au descurcat”

„A mai trecut România prin vremuri grele şi oamenii s-au descurcat”
Galerie Foto Seria de interviuri-document cu români care au împlinit 100 de ani în anul Centenarului continuă cu a cincea poveste de viaţă a unui român simplu. În episodul de astăzi, care face parte şi el din Programul Cult...
Pe 7 iunie, Jurnalul împlineşte 25 de ani. Spune-ţi povestea şi te premiem!
Serviciul de email marketing furnizat de