Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Legendele oraşului Bucureşti, istoria incredibilă a unor zone şi clădiri celebre din Capitală, secretele şi zbuciumul arhitecţilor care şi-au pus amprenta, de-a lungul timpului, asupra urbei, sunt scoase acum la iveală de Arhivele Naţionale. Instituţia a iniţiat un ciclu de conferinţe lunare, pentru a dezvălui publicului larg partea neştiută a oraşului.
Una dintre cele mai interesante poveşti este legată de istoria permisului auto în România, a cărui "dată de naştere” este sărbătorită în fiecare an, la 11 octombrie 1913. Începând de anul acesta, Ziua permisului auto este şi Ziua Armei pentru Direcţia Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor.
La 11 octombrie 1913 a intrat în vigoare primul regulament pentru circulaţia autovehiculelor. Prima încercare de reglementare juridică referitoare exclusiv la domeniul circulaţiei pe drumurile publice din România s-a făcut în anul 1859, când, în Bucureşti, s-a elaborat "Ordonanţa pentru reglementarea trăsurilor în Bucureşti”, primul regulament în acest sens. Acest act experimental a rămas în vigoare timp de nouă ani, până în 1868, când Consiliul Comunal al Capitalei a votat, la 9 aprilie, "Regulamentul pentru trăsurile de piaţă şi Bucureşti”. Noua legislaţie se adresa birjarilor de atunci şi prevedea, între altele, că nimeni "nu e volnic a conduce trăsura fără livret”, sau că trăsurile trebuie "să fie curate şi de bună stare, iar hrana cailor să fie: fân, ovăz şi orz, căci orice trăsură cu cai în stare de slăbire se va opri d-a mai circula”. Acelaşi regulament avea prevederi clare şi în privinţa ţinutei şi conduitei birjarilor, nu numai în cea a hranei pentru animalele de tracţiune: "conducătorii să fie îmbrăcaţi curat, cu haine cuviincioase”, "conducătorii n-au voie a fuma când sunt în mers cu muşterii” sau "birjarii prinşi pe capră beţi se vor aresta”. Ca şi astăzi, exista o reglemetare referitoare la... semnalizarea pe timp de noapte: "toate trăsurile vor avea, noaptea, felinare aprinse!”.
CITEŞTE ŞI:
Povestea nebună a PRINŢULUI PILOT care a transmis americanilor cel mai important mesaj al REGELUI MIHAI
În privinţa conducătorilor de automobile, documentele arată că primele examene pentru obţinerea permisului de conducere au fost organizate în decembrie 1907, dar primele cursuri de pregătire a celor care doreau permis de conducere au fost deschise abia în ianuarie 1911. La început, examenul consta într-o probă de viteză pe şosea şi o probă de frânare instantanee, în momentul în care examinatorul arunca în faţa automobilului aflat în plină viteză un sac umplut cu paie.
Bucureştenii şi turiştii aflaţi în capitală pe 31 octombrie s-au putut bucura de o inedită expoziţie de maşini de epocă, amplasată în faţa sediului central al Arhivelor Naţionale, cu ocazia expoziţiei de la sediul instituţiei, pe tema istoria permisului auto în spaţiul românesc, în cadrul căreia a fost prezentat un grupaj de documente inedite, în colaborare cu direcţia de specialitate din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor. Toţi cei interesaţi pot vizita în continuare, la sediul instituţiei, până pe 15 decembrie, expoziţia "Arhivele Statului - 1831-1989”, vernisată pe 21 septembrie 2012, în contextul desfăşurării conferinţei internaţionale "Arhive, Istorie şi Politică în România secolelor XIX-XXI”.
CITEŞTE ŞI: Cine a fost cu adevărat comisarul Eugen Alimănescu, spaima gangsterilor. Cum arăta Bucureștiul în '45
"Prin organizarea acestor evenimente, Arhivele Naţionale ale României intenţionează să promoveze dimensiunea culturală a instituţiei şi rolul ei în cunoaşterea, conservarea şi valorizarea documentului de arhivă ca o componentă esenţială a patrimoniului cultural naţional”, explică Elena Cîrjan, din partea Compartimentului de Comunicare şi informare publică al instituţiei. Ciclul de conferinţe "Poveşti din Bucureşti”, inaugurat miercuri, 31 octombrie 2012, este iniţiat de Serviciul Municipiului Bucureşti al Arhivelor Naţionale. Acest nou proiect cultural şi educaţional îşi propune să aducă în actualitate aspecte ignorate sau mai puţin cunoscute din istoria Capitalei. Primul invitat în cadrul acestui proiect a fost prof. univ. dr. Andrei Pippidi, de la Universitatea Bucureşti, a vorbit publicului despre "Case şi oameni din Bucureştiul vechi”. Evenimentul a coincis cu aniversarea "Zilei Arhivelor”, în cadrul căreia s-a redeschis un ciclu de prelegeri pe teme istorice, denumit "Interferenţe”, organizat de Arhivele Naţionale începând cu anul 2011. Invitatul acestei ediţii a "Interferenţelor” a fost directorul Institutului de Istorie "Nicolae Iorga”, dr. Ovidiu Cristea, care a susţinut, pe 1 noiembrie, la sediul Arhivelor Naţionale, prelegerea cu tema "Mihai Viteazul, războiul cel lung şi drumul moldovenesc”.
Arhivele Naţionale ale României au fost înfiinţate prin Regulamentele Organice din 1831/1832, iar la 31 octombrie 1862 s-a realizat unificarea serviciilor de arhivă ale Moldovei şi Ţării Româneşti, în cadrul programului de reforme început de Alexandru Ioan Cuza (1859-1866). În depozitele Arhivelor Naţionale se păstrează 320 de kilometri liniari de documente aparţinând Fondului Arhivistic Naţional, aflate în administrarea Arhivelor Centrale şi a celor 42 de structuri teritoriale.
