Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Ca să nu supere nici patronatele care se opun majorării, Executivul propune eliminarea taxelor și impozitelor pentru 300 de lei din valoarea salariului minim. Această creștere este doar unul dintre punctele de pe lista lungă de revendicări depusă de confederațiile sindicale la Guvern, dar satisfacerea ei ar putea scăpa Executivul de protestele de stradă, deși celelalte probleme rămân nerezolvate.
Ieșirea în stradă a celor patru confederații sindicale și comunicatele de presă transmise de Blocul Național Sindical au convins Guvernul să ia în considerare creșterea salariului minim pe economie.
La finalul săptămânii trecute, secretarul general al Guvernului, Ștefan Radu Oprea (fost ministru PSD al Economiei, în Guvernul anterior), a declarat că o creștere a salariului minim, cu menținerea scutirii de taxe pentru suma de 300 de lei, ar fi „o măsură indicată în actualele condiții economice”.
Executivul mai analizează această eventuală majorare și va lua o decizie până la finalul lunii noiembrie.
„Așa cum era de așteptat, patronatele nu susțin creșterea salariului minim pe economie, sindicatele da. La Guvern părerile sunt împărțite. Concluzia, mai facem o analiză și decizia referitoare la creșterea salariului minim se amână până la sfârșitul lunii noiembrie”, a scris pe Facebook Ștefan Radu Oprea, în urma ședinței Consiliului Național Tripartit, de joi.
Fostul ministru a comentat că actualul Guvern ar fi „captiv al prejudecăților și credințelor patronilor din România”, în timp ce „realitatea demonstrată empiric arată că urmare a creșterii salariului minim pe economie nu au scăzut nici productivitatea (din contră a crescut), nici numărul locurilor de muncă”. Acesta mai propune salariului minim cu menținerea deducerii de 300 de lei - care satisface o parte din propunerile venite din partea patronatelor.
Creșterea ajută un milion de salariați
Majorarea salariului minim pe economie ar ajuta circa un milion de angajați, dar patronatele ar fi afectate de o astfel de creștere, multe firme urmând să aibă dificultăți grave în legătură cu plățile și continuitatea în activitate.
O majorare forțată a salariului minim pe economie ar însemna inclusiv restrângerea activității multor IMM-uri, ceea ce duce la disponibilizări, astfel încât devine o măsură în dezavantajul salariaților, nu doar al firmelor. În plus, salariul minim nu înseamnă creșterea automată a tuturor celorlalte venituri ale bugetarilor, ci o creștere a taxelor, impozitelor și amenzilor - toate fiind raportate la acest indicator.
Mărire din impozitele luate de stat
Din partea patronatelor, UGIR-1903 a propus ca majorarea salariului minim să se facă din impozitele pe salarii, astfel încât banii să ajungă la angajați, nu doar să ajute colectarea mai multor bani la bugetul statului.
În stradă au ieșit 4 din cele 5 confederații naționale sindicale: Cartel ALFA - din care fac parte FSNPPC și FNSA, FRĂȚIA, CSDR și MERIDIAN care au decis organizarea unui miting de amploare, miercuri, 29 octombrie, în fața Guvernului, venind cu o listă lungă de revendicări, prima fiind creșterea salariului minim - deși patronatele se opun.
Această majorare a salariului minim pe economie înseamnă, de fapt, creșterea colectării unor sume mai mari de bani la bugetul statului, pentru că automat cresc toate taxele, impozitele și amenzile raportate la salariul minim, în timp ce beneficii ar aduce doar pentru circa un milion de angajați la stat sau la privat care sunt plătiți cu salariul minim.
Toți ceilalți vor avea mai mult de pierdut. Pentru bugetari, creșterea salariului minim înseamnă, de fapt, o scădere a veniturilor, pentru că pe grila de salarizare se face calculul cu raportare la valoarea minimă din anul 2018, nu la salariul crescut periodic. Anul acesta, în luna aprilie, cea mai recentă creștere a salariului minim a dus la „căderea sub grilă” a celor pe care le primesc unele categorii de bugetari cu studii superioare, de exemplu muzeografii și bibliotecarii.
Opinii diferite în Guvern
În coaliția de guvernare, PSD a susținut creșterea salariului minim încă din octombrie, când la Ministerul Muncii, controlat de PSD, se lucra deja la o variantă de creștere la peste 4.300 de lei a salariului minim brut. Miza nu ar fi doar financiară, ci și electorală. Proiectul se bazează pe necesitatea transpunerii unei directive UE.
România a adoptat, în guvernarea Ciolacu, o lege care transpune directiva UE ce impune statelor membre ca salariul minim din fiecare țară să fie de cel puțin 47% din salariul mediu brut.
În acest context, BNS a transmis Guvernului că înghețarea salariului minim ar încălca obligațiile legale asumate de România prin transparența Directivei Europene privind salariile minime adecvate și ar duce la o scădere dramatică a puterii de cumpărare pentru peste 1,8 milioane de salariați. Premierul Ilie Bolojan a anunțat că majorarea salariului minim ar avea un impact în lanț asupra veniturilor din sectorul public, întrucât multe grile de salarizare se raportează la salariul minim. Cu toate acestea, Guvernul ar putea folosi majorarea salariului minim ca metodă de blocare a protestelor sindicale, până anul viitor, mai ales pentru că se știe că astfel se vor colecta mai mulți bani la bugetul de stat.
Citește pe Antena3.ro
