Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Potrivit unui studiu recent realizat pe șoareci, publicat pe 5 februarie în revista științifică Cell Stem Cell și citat de Live Science, privarea de somn poate afecta direct celulele stem din intestin, făcând acest organ mai vulnerabil la boli inflamatorii.
Un mecanism care leagă somnul de sănătatea intestinală
Cercetarea arată că lipsa somnului perturbă funcționarea celulelor stem intestinale, esențiale pentru menținerea integrității mucoasei intestinale. Acest dezechilibru poate crește riscul de boli inflamatorii intestinale (BII), precum colita ulcerativă sau boala Crohn.
Oamenii de știință au identificat o cale complexă de semnalizare prin care informațiile anormale pleacă din centrul somnului din creier și ajung la intestin. Consecința: capacitatea de regenerare a mucoasei intestinale scade, iar țesutul devine mai fragil.
Insomnia, o problemă globală cu efecte sistemice
Aproximativ 10% dintre adulți, la nivel mondial, suferă de insomnie. Dincolo de impactul asupra vieții cotidiene, tulburările cronice de somn sunt asociate cu un risc crescut de diabet, hipertensiune, depresie majoră și boli inflamatorii intestinale.
Datele arată că peste 75% dintre pacienții cu BII se confruntă cu probleme de somn. Într-un studiu pe mai mult de 1.200 de pacienți cu BII aflați în remisie, cei care dormeau prost aveau un risc dublu de recidivă față de cei odihniți. Cu toate acestea, până acum, majoritatea cercetărilor s-au concentrat pe efectele lipsei de somn asupra creierului, nu și asupra altor organe.
Pentru a înțelege legătura dintre creierul privat de somn și intestin, cercetătorii au analizat celulele stem intestinale. După doar două zile fără somn, șoarecii au prezentat:
- semne clare de stres oxidativ în intestin;
- un număr de aproape două ori mai mic de celule stem intestinale;
- o capacitate redusă de regenerare a mucoasei după leziuni.
„Acest lucru arată cât de rapid și sever poate afecta lipsa somnului intestinul”, a explicat Zhengquan Yu, biolog molecular la Universitatea Agricolă din China.
Rolul serotoninei și al nervului vag
Analizele moleculare au arătat că privarea de somn duce la creșterea nivelului de serotonină în intestin. Deși serotonina este esențială pentru digestie și motilitate intestinală, nivelurile prea ridicate pot favoriza diareea, inflamația cronică și chiar dezvoltarea tumorilor.
Mai mult, lipsa somnului nu doar că stimulează eliberarea excesivă de serotonină, dar încetinește și recaptarea acesteia, ceea ce duce la acumularea ei în intestin. Injectarea de serotonină la șoarecii odihniți a produs efecte similare cu cele observate în urma privării de somn.
Pentru a înțelege cum ajung aceste semnale de la creier la intestin, cercetătorii au analizat nervul vag, principala cale de comunicare intestin–creier în condiții de stres. Șoarecii cărora li s-a secționat nervul vag nu au mai prezentat dezechilibre de serotonină și au păstrat un număr mai mare de celule stem intestinale, chiar și în lipsa somnului.
Cercetarea a identificat acetilcolina drept mesagerul chimic cheie eliberat de nervul vag, responsabil de declanșarea excesului de serotonină.
„Fiecare verigă din această cascadă este o țintă potențială pentru viitoare terapii”, a declarat Maksim Plikus, biolog celular la Universitatea din California, Irvine. Echipa de cercetare intenționează să continue studiile pe organoide intestinale umane, pentru a verifica dacă mecanismele observate la șoareci se aplică și oamenilor.
„Avem tot mai multe dovezi că somnul este esențial nu doar pentru creier, ci pentru sănătatea întregului organism”, a subliniat Dragana Rogulja, cercetător la Harvard Medical School, care nu a fost implicată în studiu.
În prezent, echipa lui Yu analizează dacă activarea cronică a nervului vag, pe fondul tulburărilor de somn, ar putea contribui la apariția cancerului sau a bolilor inflamatorii intestinale. Pe termen lung, cercetătorii speră să dezvolte terapii țintite care să protejeze intestinul la pacienții cu insomnie cronică.
Concluzia este clară: somnul nu este un lux, ci o componentă esențială a sănătății generale, cu efecte profunde inclusiv asupra intestinului.
Citește pe Antena3.ro
