Francuse

Este unul dintre vechile soiuri romanesti ale caror "certificate de nastere" au fost semnate de generatiile de viticultori care cu secole in urma au trudit intre Carpati si Nistru. Crescut pe dealurile incarcate de istorie ale Moldovei, soiul Francuse (numele de baza cu care este cunoscut in literatura de specialitate internationala) a avut si are multe denumiri, unele pur locale, care probabil au disparut in timp. Astfel, soiul purta denumirea de Frenchie sau Frenchise in plantatiile din zona orasului Husi sau denumirea de Creata, la Odobesti (probabil din cauza faptului ca frunzele sunt puternic dantelate, aproape ca la soiul Creata de Banat). La Cotnari, unde face parte din sortiment, se numeste Francusa sau Tartara. In alte locuri din Moldova, soiul Francuse a mai fost cunoscut sub urmatoarele denumiri: Mustoasa, Poama mustei, Poama franchie, Vinoasa, Poama creata, Mustoasa de Moldova, Moale vinoasa etc.

Cu timpul, acest soi s-a raspandit pe suprafete restranse si in unele podgorii din Transilvania si Muntenia.

Soiul Francuse are doua biotipuri. Un biotip ce se intalneste numai in Podgoria Cotnari, cunoscut sub numele de Tartara (tartarat si margeluit), la care strugurii au boabele neuniforme ca marime, iar multe dintre acestea sunt margeluite (bobul de strugure creste pana la marimea celui de mazare). Datorita acestui fenomen, strugurii se coc mai repede si acumuleaza mai mult zahar, rezultand vinuri cu un grad alcoolic ridicat si cu o fructuozitate remarcabila. Acest soi, alaturi de Grasa, Feteasca alba si Tamaioasa romaneasca, formeaza sortimentul tehnologic traditional al Podgoriei Cotnari, cunoscut si sub numele de Vinul Voievodal al Moldovei.

Cel de-al doilea biotip al soiului Francuse se numeste Mustoasa sau Mustoasa de Moldova. Strugurii lui au boabele omogene ca marime, sferice, colorate galben-verzui si bogate in must. Acest biotip se intalneste in plantatiile din celelalte podgorii din Moldova, de obicei in asociatie cu soiurile Galbena si Plavaie. Se spune ca denumirea de Mustoasa a fost data soiului Francuse deoarece boabele au miezul foarte zemos si dulce. Aici este cazul sa precizez ca acest soi nu este identic cu soiul Mustoasa de Maderat sau cu soiul Creata de Banat.

Practic, vinul obtinut din soiul Francuse si biotipul Tartara imprima nervul caracteristic vinului de Cotnari.

Fiind un soi autofertil (pentru fecundare nu are nevoie de polen provenit din alte soiuri), soiul Francuse poate fi cultivat pe suprafete mari in plantatii pure.