x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Ştiri Externe Ariel Sharon a renunţat la luptă, se retrage în istorie

Ariel Sharon a renunţat la luptă, se retrage în istorie

de Marina Constantinoiu    |    12 Ian 2014   •   18:53
Ariel Sharon a renunţat la luptă, se retrage în istorie

“Arik a fost in Romania, cu Lili, si i-a placut foarte mult tara”, a declarat cumnata sa

Israelul i-a adus un omagiu, duminică, generalului Ariel Sharon, om de stat considerat “erou” de presa israeliană, dar “criminal de război” de palestinieni, în cadrul unei ceremonii organizate în faţa Parlamentului (Knesset) de la Ierusalim.

Atmosferă de doliu naţional

Sharon (85 de ani) a murit sâmbătă în spitalul Tel Hashomer Sheba din Tel Aviv, după opt ani de comă, cufundând Israelul într-o atmosferă de doliu naţional, înaintea înhumării sale luni, în pământul fermei familiei sale din sudul ţării. Starea de sănătate a lui Ariel Sharon, care nu şi-a recăpătat cunoştinţa după atacul cerebral suferit la 4 ianuarie 2006, s-a deteriorat progresiv şi s-a înrăutăţit în ultimele zile.

Israelieni de toate condiţiile sociale au defilat în faţa sicriului acoperit cu un drapel al statului Israel şi amplasat pe un soclu din marmură neagră de pe esplanada Knesset-ului.
Luni, la Knesset, va fi organizată o ceremonie oficială comemorativă începând cu 09:30, înaintea funeraliilor militare de după prânz, la ferma Shikmim, nu departe de frontiera cu Gaza, în deşertul Negev.

Alături de Lili, în pământul fermei lor

Ariel Sharon a dorit să fie înmormântat alături de cea de-a doua sa soţie, Lili, care îşi doarme somnul de veci la fermă, şi nu în parcela destinată liderilor politici şi militari israelieni din cimitirul militar din Ierusalim.

Ferma lui Sharon a fost epicentrul vieţii sale private şi politice, unde se ducea pentru a lua deciziile cele mai dificile.

Cei doi fii ai lor, Gilad şi Omri, precum şi şeful Statului Major, generalul Benny Gantz, vor rosti elogiile funebre.

La omagiul oficial de la Parlament vor participa, printre alţii, vicepreşedintele american, Joe Biden, fostul premier britanic, Tony Blair, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, ministrul german de Externe, Frank-Walter Steinmeier, iar România va fi reprezentată de vicepremierul Liviu Dragnea.

Înhumarea va fi o ceremonie deschisă publicului, dar accesul la mormântul său va fi permis doar câtorva persoane, potrivit ynetnews.com.

Mesaje de condoleanţe

Lideri din întreaga lume au trimis sâmbătă mesaje de condoleanţe după moartea fostului premier israelian Ariel Sharon, general şi om forte al dreptei israeliene.

Mai multe persoane publice din Israel i-au adus un omagiu fostului premier, numit “Buldozerul”. “Arik a fost un soldat curajos şi un lider îndrăzneţ care îşi iubea poporul şi pe care poporul îl iubea. A fost unul dintre cei mai mari protectori ai Israelului şi unul din cei mai importanţi constructori ai lui”, a spus preşedintele Shimon Peres.

“Sharon a fost un criminal, responsabil de asasinarea lui Arafat, şi speram să fie judecat de Curtea Penală Internaţională (CPI) drept criminal de război”, a declarat pentru AFP Jibril Rajub, unul din liderii Fatah, mişcarea liderului istoric palestinian.

Un purtător de cuvânt al Hamas, la putere în Gaza, Sami Abu Zuhri, a scris într-un comunicat că moartea lui Sharon este “un exemplu pentru toţi tiranii”. “Poporul nostru trăieşte un moment istoric odată cu dispariţia acestui criminal cu mâinile pline de sângele palestinienilor şi conducătorilor lor”, a spus purtătorul de cuvânt al mişcării islamiste, al cărei fondator, şeicul Ahmad Yassin, a fost asasinat în 2004 de armata israeliană, la ordinul lui Sharon.

Lider militar şi politic abil şi controversat

Sharon va rămâne în istorie ca unul dintre cei mai abili şi controversaţi lideri militari şi politici din Israel, adept al unor metode expeditive, a cărui viaţă nu a încetat să îi surprindă pe prieteni şi pe duşmani, comentează analiştii politici. Şi este unanimitate: Sharon nu lasă un urmaş categoric în politică, o figură puternică precum a sa, care să marcheze în mod categoric istoria ţării.

Multă vreme paria al politicii israeliene pentru “răspunderea indirectă”, dar personală, în masacrul palestinienilor de către aliaţii săi falangişti creştini libanezi în taberele de refugiaţi Sabra şi Shatila (Beirut 1982), Sharon a devenit premier în 2001, aminteşte AFP. Ultim reprezentant al generaţiei de fondatori ai Israelului, alături de preşedintele Shimon Peres, Ariel Sharon a condus Guvernul într-o perioadă marcată de retragerea unilaterală din fâşia Gaza în 2005 şi construirea zidului de separare din Cisiordania.
Căsătorit cu două evreice, surori, din Braşov

Ariel Sharon a fost căsătorit de două ori, iar soţiile sale, surori, erau născute în România, la Braşov.

Pentru români, un detaliu a fost important – cele două căsătorii ale fostului premier, prima, cu Margalit (Gali, cum o alinta Ariel Sharon pe prima sa soţie - n.r.), cea de-a doua cu Rozalia (Lili), sora ei – au legătură cu ţara noastră.

Familia Sharon a fost marcată de tragedii, însă. Puţini, în România, ştiau că Ariel Sharon a avut un fiu din prima căsătorie, Gur, care şi-a pierdut viaţa într-un incident stupid, în timp ce se juca cu o armă, care s-a descărcat şi i-a curmat viaţa. Această tragedie intervenea la scurt timp după ce Ariel Sharon trecuse printr-o alta: moartea primei sale soţii, într-un accident de maşină, la 2 mai 1962. Despre povestea familiei, cu momentele ei tragice, dar şi cele de bucurie intensă, a vorbit, acum opt ani, pentru cotidianul Viaţa noastră din Israel, chiar cumnata lui Sharon, Olga Zimmerman. O altă soră a celor două femei din viaţa fostului premier. Olga, artist plastic, declara că nu a uitat România şi că încă poate recita strofe întregi din creaţia eminesciană. "Am descoperit această pasiune pentru pictură pe la 20 de ani, însă cea pentru sculptura i-o datorez în întregime unei profesoare universitare originare din Bucureşti, care însă se află în Israel de peste 30 de ani. Numele ei este Lelia David-Zoaf”, declara ea pentru Viaţa noastră. “Am băut din apa Braşovului, apa României, şi asta rămâne tot restul vieţii... România îţi intră în sânge", mărturisea aceasta.

Şase fraţi

Au fost şase fraţi – Eliezer şi Itzhak Zimmerman, Margalit şi Lili Sharon, Yaffa Drukman şi Olga. Au locuit la poalele Tâmpei, într-o casă din centru, pentru ca ulterior să emigreze cu părinţii în Israel.

"Aveam doar 17 ani când am venit în Israel şi când eu cu Margalit eram la internat, iar Arik era comandant la Hagana (prima Armată israeliană - n.r). S-au cunoscut, s-au îndrăgostit şi apoi s-au căsătorit. În urma unui accident de maşină, sora mea a murit, lăsând în urmă un copil. Cealaltă sora a mea, Lili, a devenit a doua soţie a lui Arik, ca să poată avea grijă de copil”, îşi amintea cumnata, care declara că se întâlnise cu Sharon cu şapte zile înaintea masivului atac cerebral care l-a trimis în comă preţ de opt ani şi din care nu şi-a mai revenit. Ulterior căsătoriei cu Lili, cei doi au avut împreună doi băieţi, pe Omri şi Gilad. Lili a murit de cancer, la 25 martie 2000.

O dragoste puternică, timp de 37 de ani

Spre deosebire de Margalit, Lili s-a remarcat la nivel internaţional, fiind considerată o luptătoare pentru drepturile evreilor şi fiind omul cu care Sharon se consulta când lua decizii importante. Fire comunicativă, Lili vorbea fluent româna şi maghiara. Tot ceea ce reprezintă ferma din Negev i se datorează ei. Lili şi Olga au vizitat România în 1997, iar cu soţul ei a venit în 1988. Potrivit declaraţiilor cumnatei lui Sharon, acestuia i-a plăcut mult ţara noastră.

Cu acea ocazie, Sharon şi soţia sau au avut o întâlnire cu membri ai comunităţii evreieşti din Braşov, festivitatea fiind imortalizată în câteva fotografii. Ariel şi Lili fost căsătoriţi 37 de ani, iar în 1988, când au fost în România, sărbătoreau nunta de argint.

Familia Zimmerman, originară din Sighişoara, s-a mutat la Braşov în jurul anului 1900, an important pentru comunitatea evreiască, fiindcă a fost perioada în care s-a construit sinagoga din strada Poarte Şcheii (denumirea actuală). Familia Zimmerman a făcut alia (a imigrat în Israel) în 1948, imediat după proclamarea independenţei, după cum îşi aminteşte Tiberi

×