Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Bernd Fabritius, născut la Sibiu, a devenit primul sas născut în România ales în Bundestag, postură din care a afirmat că speră că va putea ajuta şi ţara noastră, care are nevoie de o prezentare "realistă şi credibilă" pentru a-şi îmbunătăţi imaginea.
Plecat din România în 1985, Bernd Fabritius (48 de ani) şi-a propus să fie "glasul" din Bundestag al saşilor, dar şi al românilor aflaţi în Germania. "Mi-am propus să apăr interesele conaţionalilor care m-au ales, dar şi ale diasporei române, mai ales că mi-am păstrat şi cetăţenia română", a precizat Fabritius.
Sasul originar din Agnita, judeţul Sibiu, a candidat la München, pe listele Uniunii Creştin-Sociale (CSU), aliaţii bavarezi ai cancelarului Angela Merkel. A plecat din România împreună cu părinţii, după ce au aşteptat 16 ani acordul autorităţilor comuniste.
Jurnalul Naţional a vrut să-i afle părerea în legătură cu campania deloc măgulitoare din presa şi politica germane la adresa deschiderii pieţei muncii pentru români.
Jurnalul Naţional: După ce aţi fost ales în Bundestag, aţi declarat că vreţi să fiţi" glasul" saşilor şi românilor din Germania în marea politică germană. În Marea Britanie se desfăşoară o campanie furibundă împotriva "turismului pentru avantaje sociale", în Germania au apărut discuţii chiar la nivelul coaliţiei în legătură cu "migraţia împotriva sărăciei". Vă mai puteţi ţine promisiunea?
Bernd Fabritius: Desigur, acum chiar este momentul pentru aceasta. Trebuie corectată imaginea eronată. Am avut posibilitatea de a corecta această imagine şi de a contribui la o dezbatere publică mult mai obiectivă şi neagitată. Trebuie văzute toate aspectele, în special cele favorabile. Migrarea forţei de muncă este un drept legitim în UE, salutat în mod expres de toate partidele politice - inclusiv de cel Creştin-Social. Dezbaterea pornită de noi nu vizează acest aspect, ci cu totul altceva. Noi am criticat fenomenul migraţiei abuzive, care nu are ca scop alegerea unui loc de muncă, ci numai abuzul de sistemul social străin. Un asemenea drept nu există, şi abuzarea "portiţelor" existente constituie o fraudare a sistemelor şi periclitează buna funcţionare a Uniunii Europene. Aceste portiţe trebuie închise.
- Concret. La ce vă referiţi?
Un exemplu concret. Dacă cineva vine în Germania numai pentru a încasa indemnizaţia pentru creşterea copiilor, fără vreo intenţie de a căuta un loc de muncă. Fără să contribuie cu ceva, oricât, la sistemele de asigurări, fără să aducă copiii în Germania, el solicită după un timp încasarea ajutorului social. Asta nu mai înseamnă migraţia forţei de muncă, ci migraţia sărăciei, un abuz la sistemul UE. Acest fenomen nu are o conotaţie naţională, nu se limitează la un singur stat, ci este o problemă europeană care trebuie rezolvată. Cei care vin cu intenţia de a găsi un loc de muncă, de a se integra în societatea civilă şi de a contribui la aceasta, sunt bineveniţi. Cei mai mulţi dintre cei prezenţi deja sunt bine integraţi, dornici de a lucra şi reprezintă un avantaj pentru societatea primitoare. Nu trebuie generalizate derapajele celor care vin cu alte intenţii.
Cel care înşală, zboară
- La 1 ianuarie 2014, oficial, prima zi în care românilor şi bulgarilor li se deschidea piaţa muncii în state ale UE, presa a dat buluc la aeroport, la Londra, pentru a vedea câţi români şi bulgari "invadează" ţara. A venit un singur român, care a ajuns vedetă în presa internaţională. Nici în Germania n-am auzit să fi fost aglomeraţie. Cum se mai vede acum "pericolul invaziei" în interiorul CSU?
Niciodată nu s-a pus problema "pericolului invaziei" în CSU. Această afirmaţie populistă a fost lansată de concurenţa politică pentru a denigra intenţiile de corectare a deficienţelor constatate. Noi am spus foarte clar: toţi cei care vin pentru a găsi un loc de muncă şi pentru a se integra sunt bineveniţi. "Cel care înşală, zboară!" este sloganul care a fost interpretat intenţionat într-un mod eronat şi exagerat de adversarii politici. Dar nici ei nu susţin contrariul: "cel care înşală poate să rămână la noi". Ar fi de-a dreptul ridicol. Mai mult, eu am susţinut că aproape toţi cei care au dorit să vină au făcut-o deja. Din acest motiv nu a fost nici o aglomeraţie. Dar recunosc că mă bucur pentru fiecare tânăr care rămâne acasă şi contribuie la dezvoltarea şi bunăstarea ţării sale. Chiar dacă noi, în Germania, avem nevoie de forţă de muncă, România are le fel de mare nevoie. Ţările vecine nu trebuie privite doar ca bazine de alimentare pentru piaţa muncii din ţările mai dezvoltate, ci şi ca buni vecini, care au o nevoie accentuată de resursele umane proprii.
- Elmar Brok, membru al Parlamentului European, din partea Uniunii Creştin-Democrate(CDU), partidul cancelarului Angela Merkel, aliatul CSU, a propus recent, într-un interviu pentru Bild, repatrierea imigranţilor din Europa de Est care sosesc în Germania pentru a scăpa de sărăcie şi înregistrarea amprentelor lor pentru a-i împiedica să mai revină. Declaraţiile sale au stârnit indignare. Cum le vedeţi dumneavoastră?
Şi la acest subiect trebuie să evităm interpretarea greşită! Cine vine cu intenţii bune şi nu comite fapte penale, nu trebuie tratat cu metodele de identificare criticate. Dar cine se deplasează într-o ţară şi comite acolo fapte penale trebuie să suporte consecinţele şi metodele de punere în aplicare a expulzării. Aşa se procedează nu numai în Germania, ci şi în România. Eu sunt împotriva luării amprentelor în mod anticipat, dar accept acest lucru ca pe o consecinţă a comiterii unei abateri. Sunt adeptul prezumţiei de nevinovăţie. Ar trebui aplicată şi în acest context. În SUA, de exemplu, trebuie să dau amprentele mele indiferent în ce scop mă deplasez acolo, imediat la intrarea în ţară, încă de pe aeroport.
- La rândul său, liderul Uniunii Creştin-Sociale, Horst Seehofer, a sugerat că aceia care abuzează de sistemul de asigurări sociale trebuie să fie expulzaţi. El s-a pronunţat pentru o perioadă de aşteptare de trei luni înainte ca un imigrant să fie eligibil pentru sistemul de asigurări sociale din Germania. Alte voci din interiorul blocului conservator CDU-CSU au susţinut că plăţile respective trebuie să fie restricţionate. Cum vedeţi rezolvarea acestei situaţii dificile pentru cetăţenii României, stat membru UE, care au şi ei drepturi ca toţi ceilalţi membri ai Uniunii?
Iar s-a interpretat greşit. Trebuie restricţionate numai posibilităţile de a beneficia fără a contribui! Permiteţi-mi o comparaţie din viaţa individuală. Dacă un vecin nu mă ajută în gospodăria mea la săpat şi la sădit, nici nu îl invit la recoltă. Dar cine vine deja primăvara, pune mâna la treabă, desigur că este binevenit şi la recoltă. Exact la fel funcţionează şi sistemele sociale, care sunt sisteme de solidaritate între contribuabil şi beneficiar.
Românii nu sunt cetăţeni de rang inferior
- Suntem priviti drept cetateni de mâna a doua în UE?
Nicidecum! Egalitatea în drepturi este respectată. Este ştiut faptul că cei veniţi din România sunt majoritatea oameni civilizaţi si bine integraţi. Există mult mai multe exemple pozitive decât negative. Fiecare cunoaşte câte-un medic, o infirmieră sau un zidar din România. Dar există şi experienţe negative, care ne strică imaginea publică, dacă sunt generalizate. Trebuie să prevenim aceste generalizări şi trebuie să găsim soluţii, ca medicul, infirmiera şi zidarul să dorească să rămână în ţara natală. România şi toată comunitatea europeană trebuie să facă totul pentru a reduce sărăcia şi decalajele între diferitele nivele de trai. Problema nu poate fi rezolvată prin migraţie. Desigur, ţările mai sărace au nevoie de asistenţă şi nu trebuie lăsate singure, dar nici acestea nu pot continua drumul ignoranţei faţă de aceste probleme.
- Presa germană scrie că Germania are nevoie de specialişti, de oameni cu înaltă calificare. Se înţelege, pe undeva, că Berlinul nu ar fi deranjat dacă imigranţii ar fi doar din rândul celor cu înaltă calificare, în care alte state au investit, dar este deranjat de cei cu o calificare inferioară, care ar putea profita mai mult decât ar oferi sistemului de asigurări german. Care credeţi că este adevărul?
Impresia este greşită. Adevărul este că avem nevoie în toate domeniile de calificare. Dar Berlinul este deranjat dacă nu vine cineva ca forţă de muncă, ci doar ca beneficiar. Avem sărăcie şi în Germania. Există şi la noi persoane care au mai puţin la dispoziţie decât venitul mediu. Nici aceste persoane nu pot alege să meargă în Norvegia numai pentru că prestaţiile sociale sunt mai ridicate acolo decât la noi.
"Cred în succesul UE”
- Cât de greu este, venind din România, chiar sas fiind, să apăraţi interesele celor care provin din ţara noastră? V-aţi simţit vreodată privit cu scepticism din cauza faptului că proveniţi din România?
Nu este greu deloc. Îmi rezerv dreptul de a avea o privire critică dar mereu constructivă. Aceasta îmi aduce credibilitate. Pot semnala punctele critice, cum ar fi de exemplu deficienţele administrative serioase. Se tergiversează punerea în aplicare a legii 211/2013 (privind acordarea unor drepturi persoanelor care nu mai au cetăţenia romană, dar care au fost persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri) de mai multe luni. Guvernul şI Parlamentul au luat o decizie clară (chiar cu unanimitate de voturi a tuturor partidelor reprezentate în Parlament), dar administraţia din teritoriu nu doreşte să aplice legea cum a fost intenţionată, ci "inventează” mereu condiţii şi "necesităţi administrative” noi. Este o problemă în structurile subordonate Agenţiei Naţionale pentru Plăţi şi Inspecţii (ANPIS) din teritoriu, care ar trebui să aplice legea.
Dar pot semnala în acelaşi timp că România şi concetăţenii noştri UE din această ţară nu sunt aşa cum sunt prezentate în actuala dezbatere publică legată de migrarea forţei de muncă. Eu nu m-am lovit de scepticism legat de ţara natală. Am găsit prieteni, care au fost foarte interesaţi să afle de unde provin, de ce nu am rămas acolo, cum a fost acolo etc. S-au mirat că vorbesc atât de bine germană şi au fost uimiţi să afle că în România a existat o comunitate germană, care a locuit acolo în vecinătate bună şi convieţuire paşnică până la regretabila plecare a majorităţii acestei etnii din ţară, care a început în urma persecuţiilor colective din regimul comunist/ceauşist. Acum în Germania etnicii germani din România sunt priviţi ca o punte de încredere între România şi Germania. Noi cunoaştem ambele ţări, ambele moduri de gândire, ceea ce este o competenţă suplimentară necesară în relaţiile bilaterale.
- Din ce în ce mai multe voci se aud ridicându-se împotriva Uniunii Europene. Lidera extremei drepte din Franţa, Marine Le Pen, spunea recent că abia aşteaptă ca UE să se dezintegreze. Ce şanse de viaţă daţi dumneavoastră UE?
UE este viitorul nostru şi nu am nici un dubiu că împreună vom avea mai mult succes.
