Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
România ar fi permis cazarea a şase suspecţi de terorism într-o închisoare secretă a CIA de pe teritoriul ţării noastre şi folosirea spaţiului aerian pentru operaţiuni secrete ale CIA, conform unui raport intitulat "Globalizing Torture", realizat de Open Society Justice Initiative. România se numără printre cele 54, menţionate în raport, care ar fi acordat sprijin pentru realizarea programului CIA de detenţie, extrădare extraordinară şi interogare. Raportul este extrem de critic la adresa acţiunilor autorităţilor americane de după atentatele de la 11 septembrie 2011.
România a fost unul dintre rarele locuri în care au fost găzduite centre de detenţie secrete în care au fost torturaţi prizonieri, potrivit The Open Society Justice Initiative. Foştii şi actualii preşedinţi ai României, Traian Băsescu, şi Ion Iliescu, “cunoşteau, au autorizat şi erau conştienţi de rolul României în funcţionarea CIA”.
Documentul prezintă o sumedenie de dovezi ale existenţei unui centru de detenţie secret în România, precum şi implicarea în mutarea deţinuţilor. Autorităţile române au negat tot timpul orice implicare în programele CIA, dar dovezile, inclusiv planurile de zbor, rapoartele autorităţilor europene, anchetele realizate de jurnalişti şi mărturiile deţinuţilor sunt în contradicţie cu poziţia oficială a Guvernului, notează romania-insider.com.
Într-un raport al Consiliului Europei din 2006 se arată "că existenţa unei instalaţii secrete de detenţie poate fi presupusă în România", iar ţara noastră poate fi trasă la răspundere pentru complot cu programul CIA de detenţie şi extrădări extraordinare.
Informaţia că în România ar exista o închisoare secretă a CIA a fost făcută publică prima dată de Human Rights Watch la 6 noiembrie 2005.
Associated Press şi un post de televiziune german au informat, în 2011, că închisoarea CIA din România, cu numele de cod "Bright Light", s-a aflat într-o clădire guvernamentală din Bucureşti, folosită de Oficiul Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat (ORNISS), lucru infirmat de conducerea de acolo.
În raportul Open Society menţionează că un zbor suspect, avionul cu numărul de înmatriculare N313P, "a aterizat la Timişoara la ora 23.51 la 25 ianuarie 2004 şi a plecat după 72 de minute, la ora 01.03, la 26 ianuarie 2004". Altă dată, un avion cu acelaşi număr de înmatriculare a decolat la 22 septembrie 2003 de pe aeroportul Szymany, din Polonia, către aeroportul Băneasa din Bucureşti, apoi către Rabat, în Măroc. Ambele cazuri, potrivit raportului, corespund profilului unei ridicări sau aduceri de deţinuţi ("detainee drop-off").
Un jurnalist de la o televiziune germană a stat de vorbă cu un afgan care susţinea că a fost deţinut în România, după cum a aflat de la un gardian căruia i s-a plâns de condiţiile de detenţie.
Despre toate aceste informaţii Jurnalul Naţional a relatat, pe larg, în repetate rânduri.
Ministerul român de Externe a reacţionat la publicarea actualului raport, postând pe site-ul ministerului un comunicat pe care-l redăm integral.
Reacţia Ministerului de Externe
“Cu referire la raportul “Globalizing torture”, dat publicităţii de Open Society Justice Initiative, Ministerul Afacerilor Externe face următoarele precizări:
Ca membru al comunităţii de valori occidentale, România este profund ataşată statului de drept, instituţiilor democratice, promovării şi apărării drepturilor omului. În acest spirit au fost analizate alegaţiile cuprinse în raportul menţionat.
MAE remarcă faptul că raportul prezintă informaţiile din cuprinsul sau într-o manieră preponderent factuală, fără a fi aduse elemente de noutate faţă de tema tratată şi faţă de alegaţiile formulate anterior în legătură cu acest subiect.
Până în prezent, autorităţile române nu deţin niciun fel de informaţii din care să rezulte că pe teritoriul României au existat centre de detenţie ale CIA sau că aeroporturile româneşti ar fi fost utilizate de către CIA pentru transportul sau detenţia unor prizonieri suspectaţi de acte de terorism.
De asemenea, nu au putut fi produse până în prezent dovezi legate de cazuri în care persoane sau agenţii străine oficiale au fost implicate, pe teritoriul României, în acţiuni de privare de libertate sau transport ilegal de deţinuţi.
După cum este ştiut, Senatul României a instituit în decembrie 2005 o Comisie de anchetă special dedicată acestor alegaţii. Raportul Comisiei de anchetă a fost adoptat de Senatul României la 22 aprilie 2008 (56 voturi în favoare, 6 împotrivă şi 2 abţineri), după dezbateri.
Concluziile raportului arată clar că:
• nu au existat baze secrete americane în România;
• nu există sau nu au existat în România facilităţi pentru deţinerea de prizonieri, altele decât cele penitenciare;
• nu există sau nu au existat persoane deţinute cu sau fără acte în sistemul penitenciar din România, care ar fi putut fi asimilate prizonierilor;
• nu există sau nu au existat fisuri în sistemul de control complet al traficului – civil sau militar;
• nu există sau nu a existat posibilitatea ca, din neglijenţă, anumite zboruri să fi putut trece nemonitorizate sau neînregistrate;
• nu există sau nu au existat situaţii în care asupra zborurilor să nu se fi aplicat procedurile la sol prevăzute în convenţiile internaţionale;
• nu există situaţii în care anumite instituţii din România să fi participat conştient sau prin omisiune ori neglijenţă la operaţiuni de transport ilegal de deţinuţi prin spaţiul aerian sau aeroporturile din România;
• zborurile civile americane sau ale altor state nu ar fi putut transporta, lăsa ori ridica persoane care ar fi asimilate deţinuţilor, pe teritoriul român sau în responsabilitatea autorităţilor române, potrivit normelor internaţionale;
• a existat o anchetă profundă parlamentară pentru stabilirea alegaţiilor media privind existenţa unor centre de detenţie sau a unor zboruri cu prizonieri ilegali în România;
• scopul escalelor în România ale zborurilor nu a avut nimic în comun cu posibile transporturi ilegale de prizonieri pe teritoriul României; autorităţile române au manifestat totală transparenţă şi disponibilitate pentru elucidarea acuzaţiilor aduse României pe această temă.
Cu referire la plângerea depusă în numele lui Abd al-Rahim Hussayn Muhammad al-Nashiri la Curtea Europeană a Drepturilor Omului împotriva României, MAE precizează că această plângere a fost comunicată Guvernului, care a formulat, în termenul acordat de Curte în acest sens, observaţii cu privire la admisibilitatea şi fondul cauzei, faţă de acele capete de cerere comunicate de către instanţa europeană.
De asemenea, în data de 07.06.2012, Abd al-Rahim Hussayn Muhammad al-Nashiri, în prezent deţinut în închisoarea de la Guantanamo Bay, a depus, prin intermediul Open Society Justice Initiative, ca si in cazul procedurii de la CEDO, o sesizare autorităţilor judiciare române privind deţinerea acestuia într-un centru de detenţie CIA din România. A fost deschisă o anchetă, aflată în prezent în curs de derulare. Autorităţile competente vor întreprinde toate demersurile necesare pentru soluţionarea acestei cauze cu deplina respectare a principiilor statului de drept şi a drepturilor omului.
MAE constată că raportul în discuţie este de fapt elaborat si prezentat de aceeaşi entitate - Open Society Justice Initiative - care a sprijinit cele două demersuri judiciare anterior menţionate, ceea ce este de natură să pună sub semnul întrebării obiectivitatea afirmaţiilor din raport”, se arată în postarea de pe site-ul mae.ro.
“Tentativă de discreditare a ţării”
Acuzaţiile la adresa României sunt o "tentativă de discreditare" a ţării, în opinia Noricăi Nicolai, europarlamentar PNL şi preşedintele fostei comisii parlamentare de anchetă privind închisorile CIA din România. “Multe răspunsuri la diverse întrebări se găsesc la Washington, nu la Bucureşti", a precizat ea într-un interviu pentru Radio France Internationale.
Norica Nicolai, în prezent europarlamentar PNL, a precizat că investigaţia pe care a coordonat-o s-a limitat la teritoriul naţional. Ea a admis că acest lucru s-ar putea să nu fi fost suficient: "Eu nu pot să vorbesc despre suspiciuni, eu vorbesc despre ceea ce ştiu dintr-o anchetă parlamentară, despre care am spus în nenumărate rânduri că a avut limitele ei. Dar dacă se poate întâmpla ceva în plan politic şi România mai trebuie supusă unor presiuni, atunci mai putem avea şi rapoarte cu privire la închisorile CIA şi poate şi alte tipuri de rapoarte!".
