Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Premiul pentru dramaturgie oferit de Teatrul din Chemnitz a fost câştigat în acest an de Martin Bauch. Comedia “Moştenitorii lui Galilei” i-a adus premiul de 5.000 de euro câştigătorului din Brandenburg an der Havel. Tânărul de 31 de ani a sosit special de la Bucureşti pentru a culege ovaţiile.
Într-un interviu acordat Markische Allgemeine Zeitung, el vorbeşte deschis şi laudativ despre cele şapte luni petrecute deja în capitala României. Talentul şi deschiderea pentru teatru nu l-au împiedicat să aleagă o carieră de jurist, Bucureştiul fiind locaţia aleasă pentru a face un an de practică. “Viaţa în Bucureşti este una tipică pentru un oraş mare din vest. Oraşul este multicultural dezvoltat, precum Berlinul, Praga, Parisul sau Varşovia. Abundă muzeele, cluburile, cafenelele, parcurile deosebite, centrele comerciale uriaşe, cartierele de cârciumi şi atracţii turistice. Pe de altă parte, Bucurestiul oglindeşte istoria României. Spre deosebire de alte ţări din fostul bloc estic, chiar şi astăzi este o controversă dacă incidentele din 1989 au reprezentat o revoluţie sau un puci. Adevărata schimbare, adevărata relansare, a venit abia peste zece ani”, consideră Braun.
Exagerările presei germane
El dezminte relatările negative din presa germană despre România. “Este adevărat că mai sunt probleme enorme de salubritate şi nenumărate faţade gri. Stilul arhitectural şi-a mai pierdut din şarm. Asta ştim şi despre Paris. Atât arhitectural, cât şi structural, Parisul şi Bucureştiul seamănă destul de mult. Per total este un oraş minunat cu parcuri mari şi deosebit de frumoase, răspândite în tot oraşul, care atrag oamenii pentru destindere. În Germania nu ne putem mândri cu asta. Sau cel puţin eu nu pot. Clişeele despre copiii străzii şi cerşetori nu se regăsesc în măsura în care sunt reliefate în presa germană. Nici măcar în cartierele sărace. Ele există în măsura în care există şi la Berlin sau în orice alt oraş mare. Viaţa din piaţă este mult mai vie. Da, există şi câini vagabonzi, asta deşi nu par subnutriţi, iar bucureştenii au o relaţie destul de liniştită cu ei. Tentaţia e mare să iei câte unul cu tine”, mărturiseşte el.
Ospitalitate şi buna comunicare
“Mai ales primăvara, razele soarelui scot în evidenţă un oraş mult mai viu şi relaxat decât Berlinul. Transportul în comun este incredibil de avantajos, fie că vorbim despre autobuz, metrou sau tramvai. Există o reţea de transport bine eficientizată şi ieftină”, mai spune el despre Bucureşti. Transilvania îi aduce aminte de Germania. “Am fost şi în afara Bucureştiului. Satele din jur sunt sărace, chiar dacă nici aici nu se confirmă toate clişeele. Sunt sate îngrijite şi foarte frumoase. Sunt altele mai puţin îngrijite şi chiar părăsite. România diferă de la o regiune la alta. Oraşele din Transilvania se aseamănă cu cele din Germania, colorate şi unitare din punct de vedere arhitectural. Există nenumărate atracţii turistice, precum bisericile, castelele şi chiar ruinele mănăstirilor. Am venit cu maşina la Bucureşti, deci am avut ocazia să străbat ţara pe cont propriu. În toată România, dar mai ales în Bucureşti, oamenii sunt deosebit de prietenoşi. Engleza te ajută oriunde te-ai afla. Asta şi fiindcă filmele sunt subtitrate şi nu sincronizate. Românii au cunoştinţe bune de limba engleză, în timp ce limba română este o combinaţie între franceză, latină şi italiană. Unele cuvinte le poţi învăţa imediat, suficient cât să te descurci în viaţa cotidiană. Eu am avut norocul să găsesc chirie la saşi şi n-am întâmpinat nici un fel de probleme de comunicare”.
Pătratul corupţiei
El nu se fereşte să ofere o definiţie pentru corupţia existentă în România. “Mi-e greu să vorbesc despre starea de spirit din ţară, fiindcă am atins doar orizontul unui colaborator al unei organizaţii non-guvernamentale. Există o opoziţie faţă de sistemul politic din România. Corupţia şi nemulţumirea au pătruns în toate straturile sociale, începând de la şcoală până în sistemul sanitar. Când m-am conversat cu un ghid turistic din Cehia, mi-a spus că în ţara lor corupţia are forma unui triunghi cu vârful în jos. Nu găseşti atât de multă corupţie în găsirea unui loc de muncă sau în relaţia cu un medic, ci mai degrabă în funcţiile înalte din administraţie. În schimb, în România corupţia ia forma unui pătrat. Ea porneşte din straturile de jos şi acaparează întreaga societate. Personal, eu încă nu m-am lovit de ea pe durata şederii mele aici”.
Normalitatea emigrării
Martin Braun consideră ca dezbaterile pe seama românilor din Germania rămân fără ecou în România. “Pentru mine a fost o surpriză că în România lipsesc cu desăvârşire relatările şi reacţiile la dezbaterile din Germania legate de migraţia sărăciei din România şi Bulgaria şi la cele privind îngrădirea libertăţii de a munci. Societatea nu este preocupată de tema emigrării în masă. Pare un lucru firesc pentru ei”.
Idealism şi speranţe
În viaţa personală, el încearcă să îmbine utilul cu plăcutul. “Întrebarea cheie este cât mai pot face acest şpagat între a câştiga bani, a face muncă creativă şi a rezista ca jurist. De la terminarea studiilor am început să compun piese de teatru. Mânat de idealism şi speranţe, am scris fără să încasez vreun ban, doar din dorinţa de a menţine în viaţă cultura din Brandenburg. Premiul câştigat este un semn că n-am pierdut anii degeaba şi că am conceput ceva care a trecut de graniţele oraşului Brandenburg. O să continui să scriu şi să pun în scenă, în speranţa că poveştile mele vor pune publicul pe gânduri”, a încheiat Martin Braun.
Citește pe Antena3.ro
