Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Trei români care trăiesc şi muncesc în Marea Britanie şi-au expus, pentru cotidianul The Guardian, opiniile referitoare la apropiata ridicare a restricţiilor asupra accesului lucrătorilor români şi bulgari pe piaţa forţei de muncă din Marea Britanie, măsură care va intra în vigoare la 1 ianuarie 2014.
Leonard Băcică (32 de ani), freelancer în domeniul designului artistic stabilit în Londra, a explicat că "deşi poate părea stupid, motivul pentru care a venit în Marea Britanie are mult de-a face cu Premier League (prima divizie de fotbal din Anglia) - fiind un mare fan al lui Manchester United".
Ofensaţi
"Cred că am o afinitate culturală faţă de Marea Britanie. Nu a fost deloc greu să găsesc de lucru şi în numai o lună am găsit o slujbă într-o cafenea din nordul Londrei. Din păcate, deşi mi-au promis că se vor ocupa de documente, după un an au primit un telefon de la Ministerul de Interne şi au concediat mai mulţi români şi bulgari. Nu am fost deplin conştient de restricţiile pe piaţa muncii atunci când am venit aici. Ideea mea era că dacă nu reuşesc să găsesc un loc de muncă, să lucrez ca freelancer, ceea ce şi fac acum. Nu am simţit niciun fel de discriminare personală, dar sunt ofensat de felul în care sunt descrişi românii în presa britanică. Cine nu ar fi? Toţi suntem ofensaţi şi încercăm să demonstrăm că nu doar vrem să venim pentru a fura şi a cerşi. Din nefericire, acoperirea noastră nu este atât de mare precum cea a publicaţiei Daily Mail", a mărturisit Leonard.
Reputaţie ruinată
Cristina Coceban (22 de ani), studentă la contabilitate la Northampton, ai cărei soră şi cumnat au venit în urmă cu cinci ani din România, a visat mereu să ajungă în Marea Britanie datorită sistemului de educaţie de aici. Ea trăieşte acum alături de sora şi cumnatul său, care o ajută financiar în timpul studiilor.
"Înţeleg, desigur, de ce unii britanici sunt agitaţi în legătură cu posibilitatea ca românii să aibă acces liber la piaţa muncii din Marea Britanie. Cumnatul meu este de aceeaşi părere. Din prima zi în care a venit în Anglia, el a început să lucreze şi să plătească taxe. "Nu vreau ca acei oameni săraci să vină din România pentru ajutoarele sociale de aici", spune el. Vreau ca Guvernul (britanic) să facă şi mai stricte regulile în legătură cu aceste ajutoare. Unii oameni par să nu realizeze că nu toţi românii sunt la fel, dar sunt unii din ţara mea pe care nici măcar nouă nu ne plac. Ei ne ruinează reputaţia", a declarat Cristina Coceban.
Situaţia se va schimba foarte puţin după 1 ianuarie
Samuil Maruşcă (29 de ani), asistent universitar stabilit la Londra, a venit prima dată în Marea Britanie în 2009 pentru a urma un master în lingvistică. "Ca mulţi alţi români, am simţit că Marea Britanie va oferi mai multe oportunităţi. În al doilea rând, existau unele schimbări importante în legea educaţiei din România care îmi erau potrivnice. În mod surprinzător, mi-a fost mai uşor să intru în domeniul academic aici decât în România. În opinia mea, situaţia se va schimba foarte puţin după 1 ianuarie, atunci când vor fi ridicate restricţiile pe piaţa muncii pentru noi. Nu vor exista modificări de ordin financiar pentru cei care câştigă banii cash şi nu vor fi afectaţi major cei care au deja un permis de muncă. Majoritatea românilor vin în Anglia numai dacă au deja promisă o slujbă prin contactele pe care le au aici. Extrem de rar se întâmplă ca un român să vină în Marea Britanie, să stea acasă pentru 3-6 luni, să înveţe limba, să îşi creeze contacte şi să înceapă să caute de muncă, pentru simplul fapt că este mult prea scump", a explicat Samuil Maruşcă.
Context
Tratatul de aderare a României şi Bulgariei la Uniunea Europeană le permite ţărilor UE-25 (ţările fondatoare şi cele care au aderat la UE până la 1 ianuarie 2007) să restricţioneze temporar accesul liber al lucrătorilor din România şi Bulgaria pe piaţa muncii pentru a pregăti libertatea deplină de circulaţie a forţei de muncă în UE.
Perioada de tranziţie generală de şapte ani este împărţită în trei etape (2 plus 3 plus 2 ani). Măsurile tranzitorii se vor încheia în mod irevocabil la 31 decembrie 2013. În prezent, nouă state din UE - Austria, Germania, Olanda, Luxemburg, Malta, Franţa, Marea Britanie, Irlanda şi Spania - le aplică cetăţenilor români şi bulgari restricţii în materie de acces pe piaţa muncii.
Promisiunile lui Cameron
Reversul medaliei
Angajamentul Guvernului britanic vizând scăderea imigraţiei ar putea duce la o contractare a economiei de 11% până în 2060, relevă un studiu publicat de Institutul naţional de cercetare economică şi socială de la Londra, în contextul în care imigraţia a devenit un subiect fierbinte în perspectiva eliminării restricţiilor privind accesul în Marea Britanie al mâinii de lucru din România şi Bulgaria, de la 1 ianuarie, transmite Reuters.
Potrivit institutului citat, înjumătăţirea imigraţiei nete până în anul 2060 ar avea puternice efecte negative asupra economiei. "Atât nivelul produsului intern brut (PIB), cât şi cel al PIB per capita au scăzut în perioada simulată în studiu cu 11% şi respectiv 2,7%", a constatat institutul.
Mai mult, scăderea numărului de imigranţi, care tind să fie persoane tinere, ar avea un impact semnificativ asupra fondurilor de cheltuieli publice, din care trebuie asigurată plata pensiilor pentru persoanele mai în vârstă.
"Pentru ca bugetul Guvernului britanic să fie unul echilibrat, taxa pe veniturile din muncă trebuie să fie majorată cu 2,2%, în scenariul scăderii imigraţiei", se arată în raportul citat de Reuters. Or, acest lucru ar însemna salarii nete cu 3,3% mai mici, în 2060.
Citește pe Antena3.ro
