Dosarele lui Băsescu: după „Mihăileanu” urmează „Flota”?

Rămas fără imunitate, fostul preşedinte al României, Traian Băsescu, începe să „beneficieze” de regulile statului de drept, deci şi de urmărirea penală în acele dosare lăsate la păstrare până la finalul mandatului.

Parchetul General a confirmat ieri redeschiderea cauzei penale privind casa de pe strada Mihăileanu - zonă rezidenţială - pe care Traian Băsescu şi-a atribuit-o, prin fals în declaraţii şi uz de fals, în perioada în care era primarul Capitalei. Traian Băsescu şi-a aprobat singur dreptul de a cumpăra imobilul din strada Mihăileanu nr. 2, care-i fusese repartizat iniţial de stat ca locuinţă de serviciu. În anul 2005, avocata lui Traian Băsescu, Elena Udrea, obţinuse neînceperea urmăririi penale (NUP) pentru dosarul „Casa din Mihăileanu”. Fostul președinte urmează să fie chemat la audieri şi în acest dosar, pe lângă „ţigancă împuţită” şi şantaj la adresa Gabrielei Firea.

Șirul dosarelor continuă
Şefa Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), Laura Codruţa Kovesi, declara în decembrie 2013 că procurorii vor ancheta dosarele „Flota” şi „Casa din Mihăileanu” când nu va mai exista imuni¬tatea de care se bucură şeful statului. „În momentul în care, în aceste dosare, se va putea lucra, datorită faptului că nu mai există acea imunitate prevăzută de lege, sunt convinsă, colegii vor lucra în dosare”, afirma Kovesi, întrebată ce se va întâmpla cu cele două dosare în care era anchetat Traian Băsescu. Dacă unul dintre cele două mari dosare deja s-a redeschis, este foarte posibil să urmeze o surpriză şi mai mare, prin redeschiderea celui mai controversat caz din perioada postdecembristă, dosarul „Flota”.

Fostul Parchet Naţional Anticoruptie (PNA) a trimis în instanţă dosarul „Flota” pe 10 august 2004. În acest caz erau inculpate 80 de persoane. Conform rechizitoriului din 2004, fraudarea statului s-ar fi produs prin asocierea CNP Petromin S A Constanţa cu grupul Torvald Klaveness Oslo din Norvegia, în perioada 1991-2000. Cele 80 de persoane trimise în judecată au fost acuzate de abuz în serviciu, uz de fals şi delapidare. Printre inculpaţi se numărau foştii miniştri ai Transporturilor, Traian Băsescu, Paul Teodoru şi Aurel Novac, şi alţi înalţi funcţionari de stat. Dosarul conţine 192 de volume. Partea de dosar care-l priveşte pe Traian Băsescu a fost separată, deoarece preşedintele are imunitate.

Rămas fără imunitate, fostul preşedinte al României, Traian Băsescu, începe să „beneficieze” de regulile statului de drept, deci şi de urmărirea penală în acele dosare lăsate la păstrare până la finalul mandatului.