Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Toţi liderii din România cunoşteau încă din ianuarie situaţia dezastruoasă a finanţelor ţării şi faptul că trebuie luate măsuri de austeritate, însă au amânat anunţul până în luna mai, deoarece era o decizie riscantă politic, a declarat Sebastian Vlădescu, fost ministru de Finanţe.
Mai mult, Vlădescu a anunţat, într-un interviu acordat Pro TV, că premierul Emil Boc are o "capacitate limitată" de înţelegere a economiei, în vreme ce despre Radu Berceanu, fostul ministru al Transporturilor, el spune că a fost "darnic" cu acesta în acordarea de fonduri, iar rezultatele au fost modeste. Primul interviu acordat de Vlădescu după remanierea sa de la începutul lunii septembrie a fost plin de poliţe pe care fostul oficial şi le-a împărţit atât cu preşedintele Traian Băsescu, cât şi cu foştii coechipieri din Cabinet.
Vlădescu a spus că începând cu luna ianuarie şi până la 6 mai, dată la care preşedintele Traian Băsescu a anunţat public tăierea pensiilor şi a salariilor, el a avut mai multe discuţii legate de restructurarea bugetului atât cu prermierul, cât şi cu preşedintele şi partenerii instituţionali, respectiv FMI şi Comisia Europeană. "De ce între momentul în care am avut datele necesare şi momentul în care s-a luat decizia a curs o perioadă de timp mai lungă decât ar fi trebuit (...) e o decizie extrem de greu de asumat politic. Este o decizie extrem de greu de asumat din punctul de vedere al unui prim-ministru care este preşedintele unui partid, este extrem de greu de asumat de un partid aflat la conducere", a spus Vlădescu.
El a mai dat detalii şi despre culisele unor decizii care acum influenţează viaţa fiecăruia, precum majorarea TVA, reducerea cu 25% a salariilor bugetarilor şi cu 15% a ajutoarelor sociale. TVA a fost majorată de la 19% la 24%, după ce Curtea Constituţională a decis că este ilegală reducerea pensiilor cu 15%.
El precizează că a avut mai multe dispute cu Boc, de la extinderea bazei de impozitare, taxarea pensiilor până la majorarea TVA. De asemenea, el a spus că există diferenţe şi între viziunile preşedintelui Băsescu, ale lui Boc sau chiar ale Băncii Naţionale a României (BNR) privind taxele din România. Iar aceste diferenţe au ieşit la iveală şi mai mult la majorarea TVA. Vlădescu spune că nu a demisionat atunci, deoarece ar fi produs şi mai multă panică şi că nu ar fi fost nici o utilitate. De asemenea, el a spus că există "o ruptură conceptuală" între ceea ce vrea Boc şi ceea ce se aşteaptă Băsescu referitor la anumite decizii guvernamentale. "Din acest punct de vedere, între viziunea preşedintelui, a mea, cred că pot menţiona într-o oarecare măsură chiar şi Banca Naţională, există o diferenţă", a mai spus el.
El a menţionat că o dispută "care continuă" este cea referitoare la impozitarea pensiilor din 2011 cu cota unică. În privinţa lui Băsescu, Vlădescu a spus că a avut şi cu acesta o dispută referitoare la acordarea de stimulente fiscale în Ministerul Finanţelor. Preşedintele a criticat deschis măsura, acuzând că ministerul nu a crescut colectarea veniturilor la buget.
Vlădescu l-a acuzat voalat şi pe Radu Berceanu, care l-a atacat în dese rânduri că nu acordă Transporturilor bani suficienţi pentru dezvoltarea infrastructurii. Mai mult, Berceanu l-a acuzat de "miopie fiscală". "Inclusiv domnul Berceanu a fost coleg cu mine într-o perioadă în care puteam şi-mi permiteam să fiu darnic şi nu eram miop şi în ciuda faptului că în 2006 Ministerul Finanţelor era foarte darnic cu cheltuielile de infrastructură, existând resursele, rezultatele au fost extrem de limitate", a arătat Vlădescu. El a afirmat că se roagă în fiecare an ca fondurile alocate infrastructurii să fie cheltuite. Este vorba despre banii acordaţi pentru cofinanţarea proiectelor europene, unde Ministerul Transporturilor este deficitar.
În privinţa viitorului, Vlădescu spune că oricine va guverna în următorii trei ani nu va putea reduce TVA, iar singura modalitate de a diminua nivelul actual este introducerea unui sistem de cote progresive. El face şi un portret întunecat viitorului, menţionând că nu există un program obiectiv de relansare, iar România nu poate creşte fără investiţiile străine şi creditele acordate de bănci. Totuşi, recâştigarea încrederii nu este uşoară. Pentru 2011, fostul ministru vede o creştere nesemnificativă, de sub 1%.
Peste 50% din români au venituri sub cele din 2009
Mai mult de jumătate din români au venituri mai mici decât în 2009, potrivit unui studiu realizat de compania 360insights şi comandat de Mediafax. 52% din românii din mediul urban au înregistrat scăderi ale venitului în 2010. "În lunile aprilie-mai ale acestui an declarau că ar avea veniturile scăzute 37% din românii din mediul urban. Acest procent a crescut semnificativ în ultimele trei luni, grupul celor care au înregistrat diminuări ale veniturilor mărindu-se cu 15 puncte procentuale", menţionează sursa citată. Dacă în aprilie-mai descreşterea era indicată doar de persoanele de peste 35 de ani, cu nivel scăzut de educaţie, de muncitori calificaţi sau necalificaţi, în lunile iulie-august plaja celor afectaţi s-a lărgit, scăderea veniturilor fiind resimţită şi de cei între 25 şi 35 de ani, cu educaţie şi venituri medii sau scăzute. "Însă chiar dacă «ghearele» crizei cuprind din ce în ce mai mulţi români, cei cu venituri mari şi cei cu studii superioare rămân deocamdată cel mai puţin afectaţi", se mai arată în studiu. Pentru a face faţă, românii au redus consumul la produse (alimente, haine, mobilă), dar şi la servicii (utilităţi, concedii).
