Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Preşedintele CSM, judecătoarea Florica Bejinaru, spune că pentru rezolvarea neajunsurilor constatate ce intră sub umbrela forului suprem al magistraturii, competenţele Consiliului sunt limitate, fiind nevoie de implicarea reală a Executivului şi Legislativului în rezolvarea problemelor.
Cinci din cele zece recomandări ale Comisiei Europene (CE) făcute României în raportul către Parlamentul European şi Consiliu privind progresele realizate de ţara noastră în cadrul Mecanismului de cooperare şi verificare (MCV) ţin de atribuţiile Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).
Problema resursei umane, ca şi cea a sistemului disciplinar neconvingător ori sporirea capacităţii Institutului Naţional al Magistraturii (INM) - instituţie de acces în magistratură şi de perfecţionare continuă a judecătorilor şi procurorilor, semnalate în raportul Comisiei Europene, nu pot fi rezolvate doar de CSM, fără sprijinul concret al Executivului şi Legislativului. Aceasta este în chintesenţă prima poziţie oficială exprimată marţi de preşedintele CSM, judecătoarea Florica Bejinaru, în emisiunea "Actualitatea în dezbatere", difuzată de Radio România Actualităţi, realizator Silvia Ilieş.
CSM VREA FONDURI ŞI LEGI BUNE
Pentru aceste probleme cu care se confruntă sistemul judiciar, "într-o bună parte responsabilităţile aparţin Consiliului", "dar nu în totalitate decizia este a Consiliului Superior al Magistraturii", a spus preşedintele CSM. Florica Bejinaru a explicat că ieşirea din magistratură prin pensionare nu poate fi controlată şi cenzurată de CSM. "Este dreptul magistratului, judecător sau procuror, care îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege, să obţină acea decizie de la Casa de Pensii pentru pensionare, se adresează Consiliului care trebuie să ia măsura pensionării în condiţiile în care, aşa cum vă spuneam, el a obţinut deja această decizie de pensionare, Casa de Pensii fiind singura care apreciază asupra îndeplinirii condiţiilor pentru aceasta", a spus şeful CSM. Cât despre faptul că previzibilitatea fluctuaţiei de personal nu s-a îmbunătăţit din iulie 2009, Florica Bejinaru a precizat: "Politicile în domeniul de pensii şi salarizare nu aparţin Consiliului Superior al Magistraturii şi toate aceste oscilaţii din ultimii ani, pe care noi le-am invocat de câte ori am avut ocazia, au determinat această ieşire din sistem prin pensionare. (...) Ce a făcut Consiliul? Am încercat prin concursuri să organizăm, să acoperim locurile vacante, deşi acest lucru este greu de realizat în totalalitate. Şi de ce? Pentru că Institutul Naţional al Magistraturii care, potrivit legii şi potrivit dorinţei noastre, ar trebui să fie calea principală de acces în magistratură, are capacitatea maximă de a forma 200 de auditori, maximă, în anii trecuţi au fost 140, 160, în ultimii doi ani, inclusiv în acest an, am forţat nota spre 200, pentru a ocupa din posturile vacante care numai la 15 iunie anul acesta erau 800 de posturi în sistem, iar în luna care a trecut, în ultima lună avem 34 de ieşiri prin pensionare, unele prin hotărâri, altele prin decret prezidenţial. Institutul Naţional al Magistraturii, ca să asigure formarea a mai mult de 200 de auditori, îi trebuie spaţiu mai mare decât cel pe care îl deţine la ora actuală, îi trebuie logistică, îi trebuie formatori, resursă umană, îi trebuie fonduri pentru a asigura plata burselor... Dar dacă Guvernul ne va aloca aceste resurse materiale, financiare, vă asigur că va avea capacitatea... Consiliul Superior al Magistraturii, că e echipa actuală, că e echipa viitoare, sunt convinsă că va avea capacitatea să organizeze concursuri de admitere la INM pentru un număr mai mare de auditori, nu se pune această problemă. Esenţialul e să avem fondurile".
Criticilor privind activitatea Inspecţiei Judiciare din CSM şi sancţiunile disciplinare uşoare, neconvingătoare, preşedintele CSM le-a răspuns că pe de o parte legea (adoptată de Parlament) nu prevede o gamă diversificată de sancţiuni, în raport de gravitatea faptelor, iar pe de altă parte sunt prea puţini inspectori la Inspecţia Judiciară, iar competenţele structurii sunt multe. "Inspecţia Judiciară funcţionează în acest moment cu 19 posturi vacante, din care 18 posturi sunt blocate. Deci avem 19 inspectori în minus. În acelaşi timp, Inspecţia Judiciară trebuie să-şi îndeplinească toate atribuţiile pe care legea i le conferă. Trebuie să efectueze acele controale tematice, să efectueze acele controale de management al instanţelor şi parchetelor, trebuie să răspundă la toate sesizările care vizează conduita unui judecător sau unui procuror şi se poate sesiza şi din oficiu. Consiliul a fost cel care a avut iniţiativa de a introduce expres în lege ca Inspecţia Judiciară în materie disciplinară să funcţioneze şi din oficiu. Este o ordonanţă care, din câte înţeleg, se află la Parlament, însă nu a prins loc bun pe ordinea de zi, încât să fie adoptată prin lege. De asemenea, noi nu excludem că, funcţionând cu un număr redus de inspectori, şi calitatea actului, sau eficienţa inspecţiei să nu fie cea pe care ne-o dorim noi, pe care şi-o doreşte societatea românească, pe care şi-o doreşte UE, în condiţiile în care am fost primiţi în această mare familie", a spus preşedintele CSM. Despre propunerea CE de reformare a instanţei supreme, şeful CSM a opinat că era demult necesară, iar CSM, neavând drept de iniţiativă legislativă, a făcut în anii anteriori o asemenea propunere către Ministerul Justiţiei. "Noi am promovat aceste soluţii de transformare a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie într-o veritabilă Curte de Casaţie, aşa cum este în toate statele membre sau în aproape toate statele membre ale UE, însă, din păcate... probabil că Executivul, Legislativul vă va răspunde de ce cu acest mecanism suntem în acelaşi punct. Prin noile coduri, prin noile competenţe stabilite, se încearcă o rezolvare, însă, în opinia noastră, nu este o rezolvare totală, e o rezolvare parţială a acestei probleme", a precizat Bejinaru.
CSM urmează să facă o analiză aprofundată a conţinutului Raportului, inclusiv a recomandărilor Comisiei şi se va axa pe luarea măsurilor necesare pentru continuarea reformei.
