Pedepsele primite luni de cei şapte tineri din Vaslui care au violat şi au sechestrat o elevă se apropie de pragul minim prevăzut de lege, deşi patru dintre ei nu au circumstanţe atenuante, ci doar agravante. Decizia instanţei poate fi atacată prin Apel, atât de către procurori, cât şi de avocaţii agresorilor.
Cei şapte tineri din Văleni au fost duşi de urgenţă în arest, ieri, după ce o instanţă de la Judecătoria Vaslui i-a condamnat la pedepse cuprinse între 5 ani şi 8 luni (pentru trei inculpaţi care şi-au recunoscut faptele) şi 8 ani şi 4 luni de închisoare, şi plata unei despăgubiri în valoare totală de 50.000 de lei, către victimă. Specialistul criminolog Dan Antonescu a explicat pentru Jurnalul Naţional: „Pedeapsa maximă pentru viol comis de două sau mai multe persoane a scăzut de la 18 la 12 ani în noul Cod. Din această pedeapsă se scade toată perioada petrecută în arest la domiciliu sau sub control judiciar, dar vor beneficia şi de eliberare condiţionată, după executarea a două treimi din pedeapsă. Singurul lucru binevenit este reluarea cercetărilor în arest preventiv. Pentru cei trei care au recunoscut faptele există o justificare a pedepsei mai mici, dar pentru ceilalţi patru nu înţeleg de ce pedeapsa este atât de mică. Violul a devenit un fenomen deja. Nu poţi lupta împotriva unui fenomen decât prin metode dure, prin pedepsirea exemplară. Aici există concurs de infracţiuni”. Justificarea pentru pedepsele apropiate de pragul minim prevăzut de lege ar putea fi circumstanţele atenuante, însă, în cazul celor patru violatori care nu şi-au recunoscut fapta există doar circumstanţe agravante. „Ei au o singură circumstanţă atenuantă, faptul că nu au cazier. Agravante au foarte multe, inclusiv comportamentul ulterior: încercarea de a influenţa victima, de a o păcăli să-şi retragă plângerea. În plus, e declaraţia unuia dintre ei, că este mândru de ce a făcut. La apel, în mod normal, procurorii ar putea cere pedeapsa maximă, dar şi avocaţii lor pot cere achitarea, pentru că cei patru nu-şi recunosc fapta, deşi există martori. Şi aceasta este o circumstanţă agravantă, o sfidare a Curţii, o dovadă a faptului că ei nu regretă nimic şi că nu au înţeles clemenţa măsurilor aplicate până acum. Ei au înţeles că nu sunt vinovaţi dacă nu au stat în arest”, mai explică Dan Antonescu.
ONG-urile cer ajutor autorităților
Reţeaua neguvernamentală „Rupem tăcerea despre violenţa sexuală” şi „Reţeaua pentru prevenirea şi combaterea violenţei împotriva femeilor” (Rețeaua VIF) atrag atenţia asupra faptului că în România are loc un viol la patru ore, deşi nu toate sunt raportate, deoarece victimelor le este frică: „În anul 2014, Poliția Română a înregistrat un număr de 875 de violuri, iar Parchetul a trimis în judecată 469 persoane fizice pentru această infracțiune. Însă numărul cazurilor de violență sexuală este mult mai mare. Estimările arată că în România are loc un viol o dată la patru ore”, explică asociaţiile într-o scrisoare deschisă adresată autorităţilor pe 31 iulie 2015. „Avem un fond cultural patriarhal, în care femeia este promovată ca inferioară. Mare parte din vină aparţine Bisericii Ortodoxe Române, care promovează această imagine a femeii ca fiinţă inferioară. N-am văzut un mesaj al Bisericii sau al preotului din satul respectiv, a comentat, pentru Jurnalul Naţional, sociologul Ciprian Necula.
Faptul că unii localnici au sărit în apărarea violatorilor nu ar trebui să surprindă. Ei au şi votat unul: deputatul de Vaslui Dan Bordeianu, din circumscripţia electorală în care se află și comuna Văleni, condamnat în 1985 pentru viol.