"Suntem contrariaţi atunci când auzim că mass-media pot fi adăugate pe o listă de ameninţări la adresa instituţiilor publice"

Confederaţia Sindicatelor Democratice din România (CSDR) şi Federaţia Română a Jurnaliştilor MediaSind au depus, miercuri, la Bruxelles, o petiţie împotriva includerii în Strategia Naţională de Apărare (SNAp) a presei ca vulnerabilitate la adresa statului român.

Conform petiţionarilor "includerea unei astfel de aserţiuni în documentele oficiale ale CSAT reprezintă o încercare de răsturnare a sistemului democratic din România, fapt fără precedent în istoria recentă a ţării noastre", se arată într-un comunicat remis, joi, agenţiei MEDIAFAX.
Prin petiţia depusă la Comisia de Petiţii a Parlamentului European, cele două organizaţii solicită intervenţia instituţiilor Uniunii Europene pentru retragerea prevederilor articolului 6.2 Vulnerabilităţi, paragraful 10 din SNAp, care se referă la activitatea presei. În cazul unui refuz din partea statului român, petiţionarii solicită declanşarea procedurii de infringement pentru încălcarea normelor europene.
Eurodeputatul Victor Boştinaru, membru şi coordonator al Grupului S&D în Comisia de Petiţii a Parlamentului European, a declarat în cadrul întâlnirii cu petiţionarii că va susţine demersul acestora, în condiţiile în care, toate evidenţele arată o încălcare gravă a normelor unui stat de drept, membru al Uniunii Europene. "Trebuie să înţelegem că un asemenea act de contestare, aici, în Parlamentul European, reprezintă în esenţă un eşec al Preşedinţiei şi al Guvernului României de a se conforma nu doar normelor internaţionale fundamentale, ci şi minimelor precepte de dialog social", a conchis eurodeputatul.
Marc Gruber, Co-director al Federaţiei Europene a Jurnaliştilor, a afirmat: "Înţelegem că în România, la fel ca în orice altă ţară, terorismul, crimele şi corupţia reprezintă ameninţări la adresa publicului şi a guvernării, însă, suntem contrariaţi atunci când auzim că mass-media pot fi adăugate pe o listă de ameninţări la adresa instituţiilor publice".
"De fapt, mass-media sunt o parte esenţială a vieţii democratice; ele ajută la investigarea cu precizie a ameninţărilor la adresa publicului şi sperăm ca Preşedinţia română să realizeze această eroare. Rolul jurnaliştilor este de a informa publicul şi de a investiga diversele probleme, inclusiv cele care ţin de ameninţări la adresa instituţiilor. În acest proces, există riscul ca instituţiile guvernamentale sau cele publice să fie criticate, însă, cel mai mare risc este cel asumat de acei jurnalişti curajoşi care investighează crimele şi corupţia. FEJ respinge orice acuzaţie conform căreia scopul jurnaliştilor este acela de a «orchestra campanii de presă»", a declarat Marc Gruber.
De asemenea, Cristian Godinac, preşedintele Federaţiei Române a Jurnaliştilor MediaSind, a apreciat că "includerea sferei de activitate a presei în strategia de apărare a unei ţări reprezintă o premieră împotriva libertăţii de exprimare şi creează premisele instaurării unui stat dictatorial prin care se oferă posibilitatea autorităţilor să-i trateze pe jurnalişti ca pe nişte terorişti".
"O astfel de decizie contravine art.11 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, art.10 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, Hotărârea CEDO din 7 decembrie 1976 nr. 49 precum şi art. 6 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene", a mai arătat acesta.
Conform Regulamentului de procedură privind petiţiile, în cazul unei petiţii admisibile, comisia poate decide să elaboreze un raport sau să depună o propunere de rezoluţie în Parlamentul European. De asemenea, Comisia de Petiţii poate solicita constatarea din partea Comisiei Europene a încălcării de către România a dreptului comunitar şi, pe cale de consecinţă, să declanşeze procedura de sancţionare.
Comisia de Petiţii a Parlamentului European a înregistrat pe parcursul anului 2009 un număr de 147 de petiţii care vizau România, reprezentând 6,6% din totalul numărului petiţiilor de 2163. Cu toate acestea, România se situează pe locul 4 ca număr de petiţii în topul ţărilor vizate de un astfel de demers, după Germania, Spania sau Italia, precizează sursa citată.
Campaniile de presă la comandă cu scopul de a denigra instituţii ale statului, diminuarea capacităţii de aplicare a legii de unele instituţii şi presiunile exercitate de trusturi de presă asupra deciziei politice sunt stipulate ca vulnerabilităţi în Strategia de Apărare discutată în CSAT.
Potrivit documentului transmis Parlamentului de preşedintele Traian Băsescu, spre dezbatere şi aprobare, principalele vulnerabilităţi ale României sunt diminuarea capacităţii de aplicare a legii de către unele instituţii ale statului, capacitatea administrativă redusă la nivel central şi local şi politizarea excesivă a unor instituţii, atât la nivel local cât şi naţional.
Comisiile de politică externă ale celor două Camere ale Parlamentului au avizat favorabil, la sfârşitul lunii august, textul Strategiei Naţionale de Apărare, menţinând referirea la campaniile de presă ca element de vulnerabilitate.