Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
În prag de alegeri legislative în Republica Moldova, Bucureştiul palpită pentru Chişinău. Dar nici Uniunea Europeană nu este indiferentă, dat fiind contextul extrem de complicat din Estul Europei, mai ales după evenimentele din Ucraina. Câţiva europarlamentari români, din grupuri politice diferite ale PE, au venit la Bucureşti pentru a discuta despre noua legislatură a PE, 2014-2019, cu provocările şi priorităţile pentru România, desigur.
Cum Moldova s-a aflat în capul listei la dezbateri, dinspre Bruxelles şi Strasbourg au venit veşti bune: în privinţa Republicii Moldova, între cele trei mari grupuri politice din Parlamentul European există o cooperarea ireproşabilă, iar din această cooperare au apărut rezultate importante. Asigurarea a venit din partea eurodeputatului Victor Boştinaru (vicepreşedintele Grupului Alianţei Progresiste a Socialiştilor şi Democraţilor). El speră, de altfel, că la alegerile de duminică din Republica Moldova vor câştiga forţele proeuropene, rezultatul fiind un test extrem de important atât pentru Europa, cât şi pentru România.
Biroul Parlamentului European de la Bucureşti este organizatorul acestei dezbateri interesante şi extrem de utile pe tema activităţii din noua legislatură a Parlamentului European, la care au fost invitaţi eurodeputaţi români din toate grupurile politice din PE, dintre aceştia fiind prezenţi Victor Boştinaru, Marian-Jean Marinescu, vicepreşedintele Grupului Partidului Popular European, Doru-Claudiu Frunzulică (S&D), Maria Grapini (S&D) şi Claudia Ţapardel (S&D). Dezbaterea a fost moderată de jurnalistul Luca Niculescu, redactor-şef la Radio France Internationale, dar şi realizator de talk-show-uri televizate şi a putut fi urmărită live pe site-ul euractiv.ro, participanţii prezenţi online având posibilitatea de a adresa întrebări europarlamentarilor, asemenea invitaţilor din sală, cărora li s-a răspuns la toate întrebările legate de temele în discuţie.
Principalele teme au fost cele mai arzătoare la acest moment, dar şi unele extrem de generoase: politica externă a Uniunii Europene şi securitatea energetică, apoi creşterea economică şi locurile de muncă, dezvoltarea sectorului agricol, piaţa internă europeană.
Fără prea multe ocolişuri diplomatice, cu francheţe, europarlamentarii au adus la Bucureşti “viziunea europeană” privind Estul Europei. “Rezultatul de duminică din Moldova este în mare măsură decisiv pentru direcţia în care se va îndrepta Republica Moldova; va avea un impact în ceea ce priveşte poziţia Bruxelles-ului. Ne dorim ca România să rămână pragmatică şi se ştie să-şi găsească partenerii în momente cheie, pentru a sprijini acest efort. Orice discurs prea aprins este dăunător eforturilor admirabile ale acestei ţări într-o încercare dramatică de apropiere de UE”, a spus Boştinaru.
“Dezbaterea nu mai este între partide, ci între Europa sau Rusia”, a venit în completarea tabloului de la Chişinău şi Marian-Jean Marinescu. “Eu cred că duminică forţele pro-Europa vor avea majoritate, nu ştiu dacă pentru preşedinte, dar vor avea pentru Guvern. Ar fi un semnal foarte bun, un câştig în faţa Federaţiei Ruse”, a adăugat acesta.
Europarlamentarul Victor Boştinaru a mai precizat că alegerile de duminică din Republica Moldova sunt o "confruntare între seturi de valori complet diferite". "Pe de o parte, valorile europene către care aspiră Republica Moldova şi cetăţenii săi, pe de altă parte Federaţia Rusă, care tratează Republica Moldova ca parte a confruntării sale cu Vestul. Încă un teatru de confruntare politică şi non-politică. În funcţie de rezultat, probabil că Rusia îşi va adapta, acomoda deciziile, iar pe de altă parte este un test pentru viitorul politicii răsăritene a UE", a susţinut europarlamentarul.
Maria Grapini a precizat, la rândul său, că săptămâna aceasta europarlamentarii s-au întâlnit cu noul comisar pentru Vecinătate, Hahn, căruia i-au pus întrebări privind politica europeană privind extinderea UE, europarlamentarul român fiind convinsă că noul comisar va fi un prieten al Moldovei, ca şi precedentul şi că va sprijini procesul de apropiere a acestei ţări de marea familie europeană.
Cât despre extinderea UE, aici veştile nu sunt bune. Tehnic este imposibil să se întâmple în următorii cinci ani, a explicat Marian-Jean Marinescu. Poate doar Serbia, dacă face progrese deosebite, să aibă o şansă, dar poate că este mai bine cum se doreşte acum, ca ţara respectivă să atingă toate condiţiile necesare, a mai spus acesta.
Până unde poate merge Rusia? În ciuda sancţiunilor dure adoptate de UE, Rusia nu dă semne că s-ar opri. Care este scenariul cel mai rău şi care este răspunsul pe care îl poate da UE, a fost o întrebare legitimă exprimată în cadrul dezbaterii.
“UE are o misiune in Republica Moldova, civila si de dezvoltare a democratiei. Ce se intampla acolo are legatura cu noua ecuatie strategica. In Crimeea s-a spus ca sunt trupe ruse, dar sunt si in Transnistria. Aceasta situatie pune probleme securitatii Romaniei si a organizatiilor din care face parte.
“UE este un gigant din punct de vedere economic, dar un pitic din punctul de vedere ale securităţii. Potrivit acordului de la Berlin, UE poate să folosească capabilităţile militare ale NATO pentru diverse acţiuni. Vedem că s-au luat anumite măsuri de către NATO privind anumite provocări. Este o colaborare strânsă între cele două organizaţii. Este o situaţie nouă, ne întoarcem după tot ce am discutat în ultimii ani, la ameninţările clasice militare. Terorismul rămâne o mare provocare, migraţia, traficul de arme - ne întoarcem la provocări clasice militare - cum se întâmplă în Crimeea. România trebuie să facă faţă acestor situaţii”, a spus europarlamentarul Doru-Claudiu Fruzulică.
Din perspectiva realităţilor actuale economice şi de politică externă, securitate şi apărare ale Uniunii Europene, trebuie să se contureze direcţia viitoarei uniuni energetice europene, crede Victor Boştinaru. “România trebuie să fie una dintre vocile care să creioneze direcţia viitoarei uniuni energetice europene şi să lucreze în această direcţie în mod sistematic cu Polonia, a declarat Boştinaru.
"În mod cert, în primăvara acestui an vor începe dezbaterile în Parlamentul European iar România are un interes fundamental şi apelul meu la Bucureşti, la Guvern şi la toţi actorii din domeniul acesta este să sprijine dezbaterile din Parlamentul European cu contributori internaţionali, inclusiv prin organizarea unor evenimente la Bruxelles, dar şi în România, care are o situaţie specială în ceea ce priveşte dependenţa - este ţara cu cea mai mică dependenţă de furnizările de gaz din Rusia şi are cele mai mari resurse pentru a-şi satisface consumul intern şi potenţiale surse viitoare", a subliniat el.
Potrivit acestuia, din perspectiva realităţilor actuale economice şi de politică externă, securitate şi apărare ale Uniunii Europene, uniunea energetică ar trebui să însemne identificarea unor surse şi rute alternative pentru a reduce monopolul pe care Gazprom îl exercită asupra Uniunii. "Ar însemna în egală măsură reducerea fizică a furnizărilor de gaz rusesc, ţinând cont de faptul că UE depinde periculos economic, dar şi securitar de furnizorii de gaze ruseşti.
Dar înseamnă încă ceva: negocierea de către Uniune cu furnizorii externi în numele celor 28 de state, şi nu a câtorva, a pachetelor de furnizări de energie din exterior din partea terţilor, ca să evităm contrastele incredibile între preţul energiei astăzi între unele state, pentru a analiza toate unghiurile sub care accesul la sursele de energie să consolideze sau să reducă vulnerabilităţile strategice ale Uniunii, cum au fost ele revelate de criza în relaţiile ruso-ucrainene", a subliniat Victor Boştinaru.
Citește pe Antena3.ro
