Un sat atipic de la malul mării, Vama Veche, s-a transformat de câţiva ani într-un magnet pentru străinii care vizitează Europa. Deşi nu este considerată staţiune turistică, Vama atrage anual mii de străini care folosesc reţelele de socializare pentru documentare, atunci când vor să viziteze ţările europene. Este o promovare neobișnuită pentru un turism special, care nu se supune niciunei reguli prestabilite. Iar noul primar este unul dintre cei mai vestiţi cârciumari din localitate, care a fost votat pentru că a demonstrat că ştie să facă turism local.
Vama Veche a pornit de la corturi şi cazări în casele localnicilor, iar astăzi este singurul loc din ţară care se laudă cu un grad de ocupare de 500%, cu peste 10.000 de turişti în vârf de sezon, dar şi de 1 Mai sau în weekend-ul Rusaliilor, făcând concurenţă foarte strânsă celebrei staţiuni Mamaia. Pentru că oferta turistică este atipică, şi promovarea este la fel pentru Vama Veche, astfel încât cei mai mulţi turişti sunt aduşi de faima localităţii, care a ajuns pe reţelele de socializare.
„Nouă ne este uneori jenă să spunem că cei mai mulţi turişti străini vin în Vama Veche prin recomandările directe pe care le fac tot străinii, pe reţelele de socializare. Oricât am promova noi, cu spaţii de cazare şi agenţii de turism, tot n-am putea să aducem atât de mulţi străini. Am avut de foarte multe ori la hostel australieni, americani, canadieni care au întrebat pe net unde să se ducă dacă ajung în România şi, la recomandările cunoscătorilor, au ajuns direct în Vamă. Pentru ei am şi lansat business-ul cu biciclete de închiriat, pentru că cei mai mulţi străini sunt tineri foarte sportivi care vor să se plimbe cu bicicleta. Foarte mulţi călătoresc doar cu un rucsac în spate şi văd într-o vară întregul continent”, explică Adrian Voican, director general Bibi Touring.
Acest tip de turism de hostel este foarte popular în SUA, Canada, Australia şi ţările Europei de Vest. Cei mai mulţi petrec în Vama Veche două sau trei zile, apoi pleacă, de obicei, spre Sighişoara, Braşov şi Sibiu.
Mai multe perspective
Pe lângă străinii care primesc recomandări pe reţelele de socializare, în Vama Veche s-a dezvoltat în ultimii ani şi turismul pentru doritorii de patru sau cinci stele, care s-a integrat la fel de atipic în peisajul viu colorat al vechiului sat de pescari. Nu lipsesc nici rockerii, care au acceptat transformarea din locul de refugiu al celor care fugeau de civilizaţie, în noua staţiune turistică, fie şi neclasificată. Toate categoriile de turişti, români sau străini, percep Vama ca pe o atracţie estivală care nu trebuie ratată, astfel încât sudul extrem al Litoralului românesc a ajuns să fie concurenţa directă a luxului din nord.
„În vârf de sezon, în structurile clasificate de pe Litoral se depăşeşte numărul de 50.000 de turişti pe zi, iar în Vama Veche sunt peste 10.000 de turişti, chiar dacă acolo sunt foarte multe structuri de cazare neclasificate", explică preşedinta Autorităţii Naţionale pentru Turism, Anca Pavel-Nedea.
Se anunță o vară foarte bună pentru stațiunile de la malul mării. Anul trecut, Litoralul a atras aproape două milioane de turiști, iar anul acesta se așteaptă peste trei milioane. La Mamaia ajung 30% dintre aceștia, iar la Vama Veche se depăşeşte acest procent, preţurile pentru cazare fiind, în medie, de trei ori mai mici decât în nordul Litoralului.
În weekend-ul Rusaliilor, când s-a înregistrat primul vârf de turişti la malul mării din acest sezon estival, hotelierii de la Mamaia au anunțat un grad de ocupare de 60%, iar cei din Vama Veche au depăşit 80%, procent la care s-a adăugat un număr de două ori mai mare de turişti cazaţi în structuri neclasificate sau în corturi, chiar dacă zona de campare s-a redus foarte mult, comparativ cu anii trecuţi. Indiferent de structurile de cazare, clasificate sau neclasificate, afacerile din Vama Veche se bazează pe consumul foarte mare din baruri şi restaurante, care fac profituri comparabile cu cele din Mamaia.
Păstrarea tradiţiei
Chiar dacă Vama Veche este astăzi la concurenţă cu Mamaia şi s-au construit hoteluri de lux pe plajă, păstrează în mare parte şi atmosfera tradiţională a vechiului sat de pescari. Lipovenii încă mai ies cu mahunele la pescuit pe mare, iar cherhanalele dau localităţii un aer special. Peştele încă se mai găteşte direct la pescărie, pe tablă sau la ceaun, iar turiştii străini sunt fascinaţi de această ofertă pe care n-o mai găsesc pe Litoralul românesc decât în satul învecinat, la 2 Mai, sau pe plaja de la 23 August, lângă Olimp. Dar şi barurile cu muzică live, folk şi rock reprezintă o parte a tradiţiei din Vama Veche, unde până în anii 90 era un singur “Bar de zi şi uneori de noapte”.
Nu există date oficiale, pentru că mulți turiști se cazează în unități neclasificate, dar se apreciază că, în orice zi din vârf de sezon, în Vama Veche sunt circa 3.000 de străini.
Una dintre priorităţile localităţii turistice de la graniţa cu Bulgaria este acum canalizarea, care din 2010 le-a dat destul de multă bătaie de cap cârciumarilor, la fiecare ploaie. Reţeaua nu face faţă unui volum mare de apă, iar canalele refulează, chiar în apropierea zonei de plajă, când plouă torenţial. De asemenea, malul care leagă Vama Veche de 2 Mai trebuie să fie consolidat, de urgenţă, pentru că se prăbuşeşte.
Și hoţii s-au înmulţit de când turismul a-nflorit
Hoţii nu stau niciodată departe de afacerile de succes, iar Vama Veche se confruntă anul acesta cu un număr foarte mare de furturi din camerele pensiunilor, din maşini sau de pe plajă, chiar dacă sezonul estival este abia la început. Secţia de Poliţie Vama Veche, înfiinţată anul trecut, nu are suficienţi poliţişti, pentru a face faţă situaţiei, iar Poliţia Locală încă nu există. Hoţii şi-au extins activitatea şi în satul vecin, 2 Mai, unde localnicii nu sunt obişnuiţi cu spargerile de locuinţe.
„Prima măsură pe care o vom vota în şedinţa de Consiliu Local va fi pentru a instala camere video peste tot şi pentru a înfiinţa un post de Poliţie Locală”, spune Marius Dumitru, fostul viceprimar al localităţii Limanu, de care aparţine Vama Veche, actualmente consilier local.