Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Peste 11 milioane de euro vom plăti de la bugetul de stat pentru campania electorală dinaintea alegerilor locale. Suma reprezintă rambursarea cheltuielilor totale ale partidelor din timpul campaniei şi va fi suportată din bani publici, prin intermediul Autorităţii Electorale Permanente. Din cele 11 milioane de euro, zece vor intra direct în conturile partidelor parlamentare, iar milionul rămas se va împărţi între 625 de competitori din afara Parlamentului.
Suma totală revendicată în urma campaniei electorale dinaintea alegerilor locale se ridică la aproape 50 de milioane de lei, potrivit datelor publicate de Autoritatea Electorală Permanentă în urma solicitărilor depuse de partidele politice, organizaţiile minorităţilor naţionale şi candidaţii independenţi până pe 6 iulie. Tradusă în moneda europeană, suma solicitată de competitorii electorali înseamnă peste 11 milioane de euro, bani care vor fi suportaţi exclusiv din bugetul de stat. Partidele parlamentare iau însă cea mai mare parte din bani, peste 10 milioane de euro.
Cele mai mari cheltuieli le-au avut liberalii, care au avut nevoie de 4,1 milioane de euro pentru 53.257 de candidaţi. Social-democraţii au fost ceva mai cumpătaţi: au cheltuit 3,2 milioane de euro pentru 53.360 de candidaţi. La mare distanţă, al treilea în topul cheltuielilor este partidul lui C.P. Tăriceanu care a cheltuit 1,2 milioane de euro pentru 37.638 de candidaţi.
Al patrulea după ALDE este partidul lui Traian Băsescu: PMP a avut nevoie de 833.000 de euro pentru 29.975 de candidaţi. În schimb, UDMR a cheltuit puţin peste 400.000 de euro pentru cei 8.749 de candidaţi, iar vechiul UNPR a avut nevoie de 265.000 de euro pentru 25.655 de candidaţi. În multe localităţi, progresiştii au candidat însă în tandem cu PSD. În Bucureşti, partidul lui Nicuşor Dan (USB) a cheltuit aproape 154.000 de euro pentru cei 194 de candidaţi.
De altfel, USB este cel mai risipitor partid local, cheltuind mai mult decât PSRo-ul lui Mircea Geoană (73.000 de euro) sau M10-le Monicăi Macovei (34.000 de euro), deşi acestea din urmă sunt partide naţionale.
Plătim să stăpânim corupţia
Citește pe Antena3.ro
Campania electorală pentru alegerile locale din 5 iunie devine astfel prima campanie finanţată de la bugetul de stat, potrivit legii de finanţare a partidelor şi campaniilor electorale. Actul normativ adoptat în martie 2015 a venit ca o tentativă de a reduce corpuţia şi cheltuielile în exces din timpul campaniilor electorale precedente. Practic, legea finanţării partidelor le oferă candidaţilor posibilitatea de a deconta costurile campaniei de la bugetul de stat. Astfel, rambursarea cheltuielilor electorale se face de la bugetul de stat, prin intermediul Autorităţii Electorale Permanente, doar în condiţiile în care partidele şi alianţele politice, organizaţiile aparţinând minorităţilor naţionale şi candidaţii independenţi au obţinut cel puţin 3% din voturile valabil exprimate la nivel naţional sau într-o circumscripţie anume. Există însă anumite restricţii în privinţa banilor în funcţie de tipul candidaturii, plafoanele ajungând de la un salariu minim brut pentru o listă de candidaţi la consiliul local al unei comune, până la 500 de salarii minime pentru o listă de candidaţi la Consiliul General al Capitalei. Însă partidele şi candidaţii sunt obligaţi să aducă acte doveditoare că banii au fost folosiţi exclusiv pentru campania electorală.
11.132.416 euro reprezintă suma totală cheltuită în campania pentru alegerile locale
Măcar am scăpat de pixuri şi găleţi
Noua lege a finanţării partidelor şi campaniilor electorale a adus modificări substanţiale faţă de campaniile tradiţionale. Am scăpat astfel de invazia de produse cu însemne electorale, cum ar fi celebrele găleţi, pixuri, brichete sau tricouri cu mesaje politice. În timpul campaniei au fost interzise atât bannerele, cât şi afişele de mari dimensiuni care invadau în mod normal bulevardele şi străzile oraşelor din toată ţara. De altfel, banii primiţi de candidaţi acoperă cheltuielile pentru publicitatea electorală la televiziune, radio, presa scrisă, mediul online, sondaje, pliante şi broşuri. În luna aprilie, preşedintele Klaus Iohannis a promulgat legea care modifică legislaţia finanţării partidelor şi a campaniilor electorale. Astfel, conturile bancare pentru campaniile electorale nu mai pot fi executate, ceea ce înseamnă că partidele scapă de popriri, însă îşi pot închiria sediile pentru orice fel de activităţi.
