Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Din 2012 şi până acum, parlamentarii au avut tot felul de cerinţe, maşină şi telefon de serviciu, bani de benzină, diurnă, indemnizaţie de şedinţă, decontări pentru deplasările în străinătate ori pensii speciale în funcţie de mandate. Au fost şi momente în care aleşilor li s-a spus că trebuie să strângă punga, pentru că nu mai sunt fonduri pentru deplasări sau bani pentru maşinile de serviciu, dar nu au rămas fără soluţie nici la această problemă.
Parlamentarii din Ilfov au cerut, de exemplu, să primească şi ei bani pentru cazare, deşi după modificarea Statutului senatorilor şi deputaţilor şi-au pierdut acest drept, pentru că Parlamentul trebuia să facă economie. Înainte de modificarea Statutului, aleşii care locuiau lângă Capitală primeau lunar 9.000 de lei pentru a sta la hotel, mai aproape de Parlament. În 2013, aleşii aveau asigurat transportul şi în perioada vacanţei parlamentare. Cu toate acestea se plângeau că nu au aceleaşi privilegii pe care le-au avut în ultimii 24 de ani, de exemplu, cazarea la hotel, la care au renunţat cu greu şi care costa enorm bugetul statului.
Tot în 2013, parlamentarii şi-au făcut cadou şi un număr de 50 de maşini Dacia Duster, care au costat peste 15.000 de euro fiecare şi care au dotările standard. Unii aleşii erau mulţumiţi de modificări, alţii se gândeau la vechile maşini Mercedes, care aveau un singur defect, după gusturile aleşilor: erau prea vechi. Aleşii au mai fost nevoiţi să reducă şi din deplasările cu avionul, de la două pe săptămână, la una singură. Demitarii mergeau chiar şi în teritoriu cu avionul, nu doar în deplasările din străinătate. Dar acest lucru nu a ţinut foarte mult, iar spre finalul anului au decis că pot fi deplasări fără limită. În 2012 parlamentarii au făcut deplasări de aproximativ 2,6 milioane de lei, iar în anul 2013 au făcut o economie de un milion de lei, pentru că au decis să fie mai selectivi cu aprobarea deplasărilor în străinătate. Zilele de joi, vineri şi sămbătă se decontează la diurna de deplasare în teritoriu, iar parlamentarii care au domiciliul în circumscripţia în care au fost aleşi, nu primesc diurnă. Acest lucru ar însemna o economie de patru milioane de lei pe an.
Platiţi regeşte pentru absenţe
Senatorii şi deputaţii români au un salariu lunar în valoare de aproximativ 5.000 de lei, dar care poate creşte dacă parlamentarul are funcţii de conducere în comisii sau în Biroul Permanent. Indemnizaţia se acordă indiferent dacă demintarul vine la serviciu sau dacă este la închisoare. Aleşii primesc şi 10.000 de lei pe lună pentru amenajarea birourilor parlamentare, iar cei care nu sunt din Bucureşti au dreptul la o diurnă de 100 de lei pentru fiecare zi pe care o petrec în Capitală. În 2015, parlamentarii au decis să renunţe la maşini pentru deplasări în colegiu, urmând să primească, în schimb, o sumă forfetară de 1.400 de lei pentru acoperirea cheltuielilor de transport în colegiul în care au fost aleşi. De asemenea, parlamentarii vor primi 4.600 de lei pentru cazare.
Parlamentarii beneficiază şi de pensii speciale, similare celor ale magistraţilor, reprezentând 80% din indemnizaţie, care pot ajunge la aproape 4.600 de lei pe lună. Dacă nu mai sunt aleşi, parlamentarii primesc trei salarii brute compensatorii. La finalul legislaturii trecute, în 2012, 60 de deputaţi şi 11 senatori au solicitat acest ajutor, motivând ca nu au nicio sursă de venit.
Citește pe Antena3.ro
588 de senatori şi deputaţi au fost aleşi în 2012 în Parlamentul României
Florin Iordache (PSD) va fi preşedintele interimar al Camerei Deputaţilor în ultima sesiune a Parlamentului ales în 2012
În actuala legislatură, care a început în 2012 şi se va termina la finalul acestui an, aleşii şi-au votat pensii speciale, şi-au făcut o lege care să îi ferească de conflictere de interese, au avut grijă şi de pensiile aleşilor locali şi nu au lipsit din deplasările pe mii de euro în străinătate. Înainte de vacanţă, plenul comun al Senatului şi Camerei Deputaţilor a decis să treacă prin vot o lege care arată că e legală angajarea rudelor la cabinetele parlamentare. Aleşii care şi-au angajat rudele la cabinetele parlamentare înainte de 21 august 2013 nu mai pot fi acuzaţi de conflict de interese, dar decizia parlamentarilor a fost atacată la Curtea Constituţională de către 99 de aleşi din partea PSD, UDMR, minorităţi şi un reprezentat din partea PNL.
