Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Ministrul Afacerilor Externe, Titus Corlăţean, a apreciat miercuri, în cadrul unei dezbateri având ca subiect libertatea religioasă şi de conştiinţă în contextul globalizării, că riscurile care derivă din extremismul religios sunt riscuri "foarte serioase" iar societăţile democratice trebuie să realizeze că nu sunt puse la adăpost 100% de influenţele şi tentaţiile venite din exterior.
"Riscurile la care comunitatea internaţională democratică este supusă şi sunt supuse comunităţile democratice astăzi, care derivă din extremismul religios, fundamentalismul care se manifestă, şi mă refeream la Orientul Mijlociu, sunt riscuri foarte serioase. În 2001, am crezut la acel moment că am atins vârful, ne-am înşelat, parţial, din cauza faptului că globalizarea are şi consecinţele sale negative, nu doar pozitive, dar şi pe un fundal de tensiuni sociale, de sărăcie, de lipsa unor soluţii, acţiuni care să ofere soluţii la aceste probleme. Din punctul acesta de vedere, dincolo de ceea ce înseamnă acţiunea internaţională, politică, am văzut chiar şi militară împotriva naţiunilor, de un fanatism şi de o barbarie şi de o dimensiune inumană pe care nu le credeam posibile, dacă ar fi să mă refer la ISIL, aşa zisul stat islamic, noi avem nevoie să conştientizăm, în societăţile noastre democratice, aceste aspecte, să realizăm că nu suntem puşi la adăpost 100% de influenţe, de tentaţii, care, în general, vin din exteriorul ţării şi este nevoie, atunci când discutăm de dialogul interconfesional, de dialogul în cadrul societăţii şi de coeziunea socială, să dăm un răspuns foarte coeziv şi foarte ferm la astfel de provocări", a susţinut Titus Corlăţean.
Şeful diplomaţiei române a participat, miercuri, la sesiunea internaţională de cercetări ştiinţifice "Legislaţie, religie şi libertate. O abordare în contextul globalizării", organizată, la Palatul Parlamentului, de Comisia juridică din Camera Deputaţilor si Asociaţia 'Conştiinţă şi Libertate'.
Cu acest prilej, Corlăţean a subliniat şi rolul important pe care îl au şi politicienii, mass-media, formatorii de opinie, pe lângă înalţii clerici, în promovarea toleranţei, dialogului inter-religios şi interconfesional şi, în consecinţă, în asigurarea unui climat bazat pe respect reciproc indiferent de orientarea religioasă.
