Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Resemnat cu gândul că nu poate fi prim-ministru din cauza condamnării la doi ani de închisoare cu suspendare, Liviu Dragnea a născocit o comisie care va deveni, în practică, superioară Executivului. În acest fel, liderul PSD se asigură că îşi va conserva puterea în partid şi va fi de facto şeful ierarhic al premierului-marionetă pe care-l va anunţa miercuri, după consultările de la Cotroceni.
Potrivit Constituţiei României, Guvernul răspunde politic numai în faţa Parlamentului pentru întreaga sa activitate, iar deputaţii şi senatorii acordă încredere Cabinetului prin votul plenului reunit asupra componenţei Executivului şi a programului de guvernare. Practica democratică va fi bulversată însă odată cu învestirea noului Guvern după o scamatorie pusă la cale în laboratoarele PSD din Kiseleff. Conştient că nu va putea fi premier din cauza legii 90/2001 care le interzice condamnaţilor să facă parte din Executiv, Liviu Dragnea a găsit rapid soluţia de avarie. Astfel, la nivel de partid se va înfiinţa în curând o “comisie de monitorizare” a Guvernului, un fel de Comitet Central al PSD cu puteri depline asupra Cabinetului. “Guvernul va fi monitorizat în permanență de către un grup de specialiști pe care l-am stabilit deja la nivelul partidului care va urmări realizarea tuturor angajamentelor făcute în timpul campaniei electorale la termenele și condițiile prevăzute în program. De asemenea, această echipă de monitorizare va face lunar rapoarte privind eficiența actului de guvernare și, dacă va fi cazul, vor face și propuneri pentru îmbunătățirea acestui act, propuneri de orice natură”, a anunţat Dragnea duminică seara. În practică, celula de monitorizare înfiinţată în Kiseleff va deveni centrul de comandă al viitorului Guvern, un for clandestin superior Executivului prin intermediul căruia Liviu Dragnea îşi va conserva puterea în partid şi va controla la sânge orice decizie luată la Palatul Victoria. Ceea ce înseamnă că orice mutare a Guvernului va fi aprobată în prealabil la nivel de partid, iar “dizidenţii” care se vor abate de la directivele “comitetului central” vor plăti cu funcţia. În acest mod, vor deveni inutile şi prevederile constituţionale referitoare la moţiunile simple care îi vizează pe membrii Executivului, din moment ce retragerea unui membru al Guvernului va fi dictată din Kiseleff. Strategia nu este una nouă în interiorul PSD, fiind brevetată de Liviu Dragnea încă din vara lui 2015, când miniştrii din Cabinetul lui Victor Ponta erau obligaţi să dea raportul la partid în şedinţele BPN.
Se consolează cu şefia Camerei?
Liviu Dragnea s-a prezentat ieri în Parlament pentru a îndeplini formalităţile necesare preluării mandatului de deputat, prilej cu care a comentat şi informaţiile potrivit cărora ar urma să devină preşedintele Camerei Deputaţilor în noua legislatură. “Despre funcţiile mele vom discuta zilele viitoare”, a precizat şeful PSD. În schimb, PSD şi ALDE au semnat ieri un protocol de colaborare în perspectiva următorilor patru ani de guvernare. Dragnea a dat de înţeles că PSD nu va ceda ministerul Justiţiei către ALDE, însă partidul lui Tăriceanu va primi trei-patru ministere în viitorul Executiv. “În protocol vom vorbi doar despre o reprezentare proporţională în structurile guvernamentale şi de colaborare parlamentară. O să discutăm când va fi cazul (despre componenţa Guvernului - n.r.), despre oameni şi despre o reprezentare care să ne dea siguranţa că Guvernul va duce la îndeplinire ceea ce s-a prevăzut în programul de guvernare. Asta este important. Eu nu sunt un om zgârcit”, a spus Dragnea înainte de parafarea oficială a documentului.
Constituţia României, articolul 109: Guvernul răspunde politic numai în faţa Parlamentului pentru întreaga sa activitate. Fiecare membru al Guvernului răspunde politic solidar cu ceilalţi membri pentru activitatea Guvernului şi pentru actele acestuia.
