Mircea Geoană susţine că România trebuie să valorifice oportunităţile transfrontaliere cu Ucraina

Înaltul Reprezentant al Primului-Ministru pentru promovarea proiectelor economice strategice şi de diplomaţie publică, Mircea Geoană, a afirmat, sâmbătă, la o întâlnire cu reprezentanţii administraţiei locale din judeţul Maramureş, că România trece printr-un moment geopolitic unic din care trebuie să valorifice în termeni practici oportunităţile oferite.

"Asistăm în această perioadă la un duş scoţian pe care această mare şi importantă ţară de la răsărit, Federaţia Rusă, îl administrează regiunii, Europei, în general. Un duş scoţian foarte rece, tăios, inacceptabil la adresa vecinilor săi, dar şi o parte de oportunitate în sensul reacţiei întregii Europe şi a întregii comunităţi transatlantice; o face şi va continua să o facă pentru a putea oferi vecinilor noştri din Ucraina, Republica Moldova din Georgia opţiunea de a alege în mod liber şi suveran sistemul politic, democratic, sistemul de valori şi organizare administrativ modern. (...) Al doilea război al Crimeei trebuie să aducă România din situaţia unui stat de frontieră la graniţa de est a Europei, cu toate handicapurile cu care această ipostază îl aduce, într-un stat pivot, într-un stat capabil să folosească întreaga geografie şi întregile resurse pentru a deveni o punte între Est şi Vest. Maramureşul este expresia la nivel micro a acestui potenţial pe care România îl are pentru a deveni o punte între Est şi Vest, între Nord şi Sud" a spus Mircea Geoană.

Acesta a subliniat importanţă reaşezării graniţelor europene şi preocuparea Guvernului României de a avea relaţii de bună vecinătate cu ţările apropiate.

"Dacă graniţa strategică a Europei va sta probabil o vreme pe graniţa noastră de est cea ce înseamnă o Românie mult mai puternică din punct de vedere militar şi strategic, şi acest lucru se va întâmpla, din punct de vedere comercial şi economic graniţa Europei este în curs de deplasare mult către Răsărit, iar în urma acordurilor de asociere şi de liber schimb pe care Moldova, Georgia şi Ucraina le vor semna în curând cu UE, înseamnă mutarea graniţei comerciale a Europei mult mai la Est. Cel puţin până pe Nipru şi posibil către malul de est al Mării Negre. Este o schimbare de o semnificaţie geostrategică şi economică fără precedent în istoria recentă a României şi trebuie să profităm de această situaţie. Pentru asta am continuat şi continui să fac un turneu în zonele de graniţă ale României, şi către Moldova şi către Ucraina, şi acolo unde există potenţial de colaborare tripartită sau multipartită. Invităm şi vecinii şi aliaţii noştri din Polonia, Slovacia, Ungaria şi încercăm să ancorăm pe toată graniţa de vest a Ucrainei şi pe singura graniţă de vest a Moldovei, care e România, tot ce putem să facem în acest moment aduce aceste ţări în mod practic fără declaraţii ditirambice mai aproape de noi, aproape de Europa. Este obligaţia noastră şi este interesul nostru, iar de aceea Guvernul României va reanaliza proiectele transfrontaliere pe care le vom colecta pentru a putea face în următoarele săptămâni o evaluare proaspătă a cea ce înseamnă proiecte transfrontaliere pe care România le are antamate într-o formă sau alta. Să desprăfuim şi să actualizăm toate euroregiunile şi colaborările trilaterale pe care le avem şi să aducem într-o logică prin care şi noi să putem investi mai mult, că avem nevoie de mai multe investiţii din bugetul propriu, naţional şi local, dar vrem că împreună să facem o echipă comună şi vom organiza la Bucureşti după Paşti o întâlnire cu ambasadorii Poloniei, Slovaciei, Ungariei, Ucrainei, Republicii Moldova, Georgiei cu Guvernul României pentru a vedea cum putem merge împreună la Bruxelles ca să obţinem resurse suplimentare în această fereastră de oportunitate pe care o traversăm" a afirmat Mircea Geoană.

Demnitarul guvernamental a subliniat necesitatea reconfigurării unor proiecte transfrontaliere româneşti la graniţa cu Ucraina, Ungaria şi Polonia, aflate în aşteptare, având ca exemplu implicarea statului polonez.

"Vom fi într-un loc unde conectarea transfrontalieră a României de principalul nostru vecin de la Est şi de la Nord, care e Ucraina. Polonia are 513 kilometri de graniţă cu Ucraina, şapte puncte de trecere a frontierei, din care cinci de cale ferată, toate cele şapte puncte de trecere a frontierei sunt puncte comune de trecere, şi Polonia este şi stat NATO, UE şi membru Schengen. Deci tot cei noi construim acum din punct de vedere de infrastructură de trecere a frontierei o vom însoţi de aceeaşi logică de puncte comune de trecere a frontierei; unul pentru a fi extrem de ferm, etanş din punct de vedere de crimă organizată şi lucruri necurate care se preling prin graniţele tuturor statelor, ca să devenim mult mai permisivi, mult mai deschişi, respectând interesele economice şi comerciale ale celor care participă, în a putea să optimizăm trecerea frontierelor. Este inacceptabil ca un TIR să aştepte trei ore în graniţa moldoveană şi alte trei ore în graniţa română şi practic să abuzăm investitorii din zona noastră. Îi alungăm pur şi simplu din lipsă de infrastructură şi proceduri superbirocratice", a declarat Mircea Geoană.

Senatorul Mircea Geoană, însoţit de ambasadorii Ungariei, Poloniei, secretarul de stat în Ministerul Transporturilor Dragoş Titea, vicepreşedintele CJ Maramureş, Gabriel Zetea, şi prefectul judeţului Maramureş, Anton Rohian, a vizitat locul unde se va construi viitorul pod rutier dintre România şi Ucraina care va traversa râul Tisa, în apropierea municipiului Sighetu Marmaţiei.