„Nu vom renunţa la ideea anulării Trianonului”, avertizează preşedintele Jobbik, în Harghita

MAE ungar spune că Guvernul de la Budapesta este angajat faţă de obiectivele parteneriatului ungaro-român
Venit în România pentru a participa, a şasea oară, la tabăra de vară a Tineretului Maghiar din Ardeal (EMI), liderul partidului extremist ungar Jobbik, Vona Gabor, a susţinut un discurs revizionist, care a înveninat relaţiile româno-ungare şi a provocat reacţii politice la cel mai înalt nivel.
Preşedintele partidului Mişcarea pentru Ungaria – Jobbik a declarat jurnaliştilor prezenţi la Tabăra EMI că Ungaria are obligaţia de a susţine în faţa UE şi de a sprijini obţinerea autonomiei revendicate de maghiarii din Transilvania, apreciind că disputele pe această temă trebuie soluţionate cât mai curând. El a anunţat că formaţiunea sa nu va renunţa la lupta pentru anularea Tratatului de la Trianon, care a consfinţit graniţele României de astăzi.
“Guvernul ungar nu a adus în discuţie la nivel internaţional problema Trianonului şi a autonomiei Ţinutului Secuiesc. Nu vom renunţa la scopul nostru, ca toţi maghiarii să trăiască într-o singură patrie. Dacă interesul maghiar poate fi atins doar prin asumarea unor conflicte, atunci acestea trebuie asumate”, a spus Vona în cadrul discursului său din satul Borzont, comuna Joseni, din Harghita, unde s-a desfăşurat tabăra, de marţi până duminică.

Reacţia MAE român
Ministerul român de Externe a reacţionat încă de sâmbătă, după discursul lui Vona, condamnând cu fermitate şi respingând declaraţiile. “MAE reaminteşte faptul că tema autonomiei pe criteriu etnic nu face parte din standardele europene actuale omologate pentru minorităţile naţionale, care sunt excluse conceptual din planul relaţiei bilaterale prin Tratatul politic de bază din 1996”, se arată într-un comunicat al MAE.
În ceea ce priveşte afirmaţia că pentru soluţionarea aşa-zisei probleme a maghiarilor din România este necesară asumarea unui conflict între Ungaria şi România, MAE apreciază că "este extrem de gravă". "Ea contravine flagrant spiritului şi realităţilor europene contemporane, principiilor de drept internaţional, Tratatului politic de bază, precum şi Parteneriatului Strategic bilateral. Astfel de poziţionări sunt complet anacronice şi trebuie condamnate cu toată fermitatea de către toţi actorii responsabili din România, Ungaria şi Europa, în general", se arată în comunicatul difuzat de MAE de la Bucureşti. "MAE dezavuează orice manifestări sau declaraţii extremiste care au loc pe teritoriul României", continuă comunicatul.

Aşteaptă răspuns de la Budapesta
Ministerul a anunţat că aşteaptă de la Guvernul de la Budapesta să se disocieze de declaraţiile Jobbik, reamintind că este nevoit să ia poziţie, în mod public, pentru a doua oară în decurs de o lună, faţă de declaraţiile unor oficiali ungari făcute în contextul unor şcoli sau tabere de vară organizate pe teritoriul României, care disonează cu parteneriatul româno-ungar.

“Aranjamente” occidentale
La Borzont, întrebat dacă va susţine cauza autonomiei Secuimii cu riscul de a deteriora relaţiile dintre România şi Ungaria, preşedintele Jobbik a spus că partidul său îşi va asuma acest risc, pe care ar trebuie să şi-l asume, în opinia sa, întreaga Ungarie, relatează corespondentul Mediafax la faţa locului. El a cerut, totodată, presei româneşti să relateze că, după părerea lui, "problema minorităţilor, pe care ungurii o numesc problema Trianonului" este "o tragedie a regiunii", impusă de Europa Occidentală, "care nu are niciun alt scop, în prezent, decât să facă imposibilă acţiunea comună a naţiunilor care trăiesc în regiune".
Potrivit acestuia, naţiunile care trăiesc în Europa Centrală se confruntă cu aceleaşi probleme, fiind "exploatate" de capitalul international, împotriva căruia trebuie să acţioneze solidar. În acest context, Vona Gabor a vorbit şi despre posibilitatea unei reconcilieri istorice la nivelul Europei Centrale.

Apel către presa din România
"Cer presei româneşti şi românilor să înţeleagă că noi nu facem altceva decât încercăm să protejăm propria noastră rasă, propria noastră naţiune, să reprezentăm valorile şi drepturile ei. Scopul nostru nu este să acţionăm împotriva românilor, ci să acţionăm pentru maghiari şi dacă aceste naţiuni arată toleranţă, înţelegere una faţă de cealaltă, noi suntem deschişi la o împăcare istorică la nivelul Europei Centrale. Aceasta deoarece problemele noastre, dacă scoatem din ecuaţie problemele minorităţilor, sunt identice. Toate ţările (din Europa Centrală) sunt exploatate de capitalul international venit din Europa Occidentală şi ar trebui să acţionăm împreună şi nu separat împotriva acestui capital", a precizat preşedintele partidului Jobbik, potrivit Mediafax.

Persona non grata
Vicepreşedintele PSD, Mircea Duşa, care este şi ministru al Apărării, a declarat că "mesajele extremiste ale liderului Jobbik nu au nicio legătură cu valorile şi principiile europene" şi trebuie "respinse cu fermitate". "Sunt convins că etnicii maghiari din România dezavuează un astfel de discurs dominat de ură, de intoleranţă şi generator de conflicte. Nimeni nu va avea de câştigat de pe urma unei deteriorări a relaţiei romano-ungare", a mai spus Duşa.
La rândul său, deputatul PSD Bogdan Diaconu a solicitat MAE declararea liderului Jobbik persona non grata şi a anunţat că va depune în Parlament, la începutul viitoarei sesiuni, un proiect de lege de interzicere a extremismului.

Legislaţie
Ministerul de Externe a explicat, într-un comunicat, că declararea persona non grata a unui cetăţean străin este aplicabilă, conform Convenţiei ONU de la Viena, doar persoanelor având statut diplomatic. “În analiza preliminară a MAE, declaraţiile cu caracter extremist în cauză, care promovează, între altele, ura şi violenţa pe motive etnice, ar putea atrage răspunderea autorilor în baza dreptului comun, având în vedere, inclusiv, OUG nr.  31 din 13 martie 2002 privind interzicerea organizaţiilor şi simbolurilor cu caracter rasist sau xenofob şi a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni contra păcii şi omenirii", arată MAE.
Potrivit MAE, în cazul faptelor descrise şi incriminate, urmărirea penală se efectuează în mod obligatoriu de procuror. OUG 194/2002 privind regimul străinilor în România, cu modificările şi completările ulterioare, prevede la art. 85 procedura prin care un străin este declarat indezirabil, ca măsură care se dispune împotriva unui străin care a desfăşurat, desfăşoară ori există indicii temeinice că intenţionează să desfăşoare activităţi de natură să pună în pericol securitatea naţională sau ordinea publică.
"Această măsură se dispune de Curtea de Apel Bucureşti, la sesizarea procurorului anume desemnat de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti. Procurorul sesizează instanţa de judecată, la propunerea instituţiilor cu competenţe în domeniul ordinii publice şi securităţii naţionale care deţin date sau indicii temeinice în sensul menţionat mai sus", precizează MAE.

Reacţia Budapestei
Ca răspuns la solicitarea unei reacţii din partea Budapestei, Guvernul ungar a transmis într-un comunicat citat de agenţia MTI şi preluat de Mediafax că “Jobbik este un partid de opoziţie, care nu este implicat în activitatea Guvernului ungar şi nu împărtăşeşte responsabilităţile acestuia”. “Guvernul ungar este angajat faţă de principiile fundamentale şi obiectivele parteneriatului strategic ungaro-român”, subliniază ministerul ungar.