Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Majorarea salariului minim pe economie de la 1 ianuarie 2017 depinde de guvern, iar decizia ar trebui să fie luată până în ultima zi a anului, pentru a se putea asigura un salariu majorat anul viitor. Sindicatele i-au sugerat actualului premier, Dacian Cioloș, să nu ia nicio decizie, pentru că majorarea salarială ar trebui să fie asumată de noul guvern. Discuțiile pe marginea desemnării viitorului premier s-ar putea, însă, prelungi.
Sindicatele speră că problemele politice și legislative se vor rezolva în timp util, pentru a crește salariile a aproape cinci milioane de români care lucrează atât în sectorul bugetar, cât și în mediul privat. În acest moment sunt circa 5,5 milioane de angajați în România, dintre care 1,18 milioane în sectorul bugetar, iar salariul minim pe economie este 1.250 de lei brut. Sindicatele au cerut o creștere cu 200 de lei a salariului minim, astfel încât acesta să crească la 1.450 de lei brut de la 1 ianuarie 2017. PSD și-a asumat, în campania electorală, această majorare, însă ar trebui să fie numit noul guvern în cel mai scurt timp, astfel încât noul executiv să poată da HG pentru stabilirea noului salariu minim pe economie în plată pentru anul viitor.
Lefuri mai mari și diferențiate
Controverse și semne de întrebare sunt și în legătură cu posibilitatea reală de creștere a salariului minim brut pe economie. Pe de o parte, sindicatele susțin că bugetul poate asigura această majorare și chiar vor fi mai mulți bani strânși din taxe și impozite și se va elimina în mare măsură economia la gri, mai ales în sectorul privat. Pe de altă parte, calculele inițiale au fost făcute pentru bugetul de stat și pentru sectorul bugetar, unde doar 10% dintre angajați sunt plătiți cu salariul minim pe econoimie, însă o creștere salarială, așa cum o propun sindicatele, implică inclusiv acceptarea unei reveniri la departajarea pe categorii, care ar însemna o creștere mai mare decât cea declarată de sindicate. Astfel, ar urma să se acorde un salariu minim brut de 1.450 de lei pentru necalificați, dar un minim de circa 1.700 de lei brut pentru angajații cu studii medii și circa 2.200 de lei brut pentru cei cu studii superioare, dacă locul de muncă presupune necesitatea acestor studii. Chiar și așa, sindicaliștii susțin că o HG care ar face posibilă noua formulă de plată a salariilor este benefică economiei și se poate susține din bugetul actual. „Se poate realiza creșterea salarială. Pentru salariații din sectorul bugetar, această majorare nu ar avea impact decât la circa 110.000 de oameni, iar creșterea salarială ar însemna bani în plus la buget, prin taxe și impozite colectate. Pe de altă parte, această decizie ar duce la „albirea” economiei la gri. Foarte mulți dintre angajații din sectorul privat sunt acum plătiți cu salariul minim pe economie, dar mulți primesc o diferență de bani direct, fără a se mai plăti taxe și impozite. O astfel de creștere, mai ales dacă se va face diferențiat, pe cale trei categorii propuse de noi, va elimina evaziunea fiscală. Un expert contabil, de exemplu, nu va putea fi plătit cu un minim pe economie pentru necalificați, ci cu salariul minim pentru cei cu studii superioare, iar taxele și impozitele se vor colecta la bugetul de stat”, explică Bogdan Hosu, președintele confederației sindicale Cartel Alfa.
Citește pe Antena3.ro
Facilități fiscale care cresc veniturile
De asemenea, sindicaliștii mai așteaptă de la noul parlament și de la noul guvern modificări la Codul Fiscal, astfel încât să scadă fiscalitatea muncii. Deciziile vor ajuta atât angajații, prin majorarea venitului net lunat, cât și angajatorii, prin scutirea de anumite taxe și impozite pe care le plăteau până acum pentru angajați. „Un alt lucru pe care-l așteptăm este ca noua Cameră a deputaților să rezolve problema reducerii cu trei puncte procentuale la contribuțiile de asigurări sociale per lucrător, asta însemnând că, fără să existe o presiune asupra angajatorului, practic, salarul net este mai mare cu trei puncte procentuale, reprezentând circa 15% din venit. Există inițiativa de modificare a Codului Fiscal și ar trebui votată de noua Cameră a Deputaților”, mai spune Hosu.
Probleme în sectorul privat
Pe de altă parte, cei din sectorul privat spun că o astfel de creștere impusă prin lege i-ar falimenta, pentru că nu-și mai permit să plătească salarii astfel majorate, în condițiile în care mulți dintre ei oricum au probleme financiare grave. Patronatele spun că astfel s-ar crea haos pe piața forței de muncă, pentru că multe firme se vor închide sau vor concedia o mare parte dintre angajați, fiind imposibilă majorarea salariilor. O astfel de problemă ar afecta grav economia României, pentru că peste patru milioane de angajați sunt în sectorul privat și doar puțin peste un milion în sectorul bugetar. Patronii sunt contraziși, însă, de sindicate, care acuză sectorul privat de încurajarea economiei „la gri”, deși facilitățile fiscale care le-au fost acordate le-au adus beneficii foarte mari și ar avea bani pentru creșterea salariilor.
Dumitru Costin: ”Să nu auzim plânsete din sectorul privat”
Calculele făcute de sindicaliști pentru problemele din sectorul privat arată că patronii și-ar putea permite să mărească salariile angajaților. Nu țin cont, însă, de faptul că încasările firmelor nu se strâng într-un buget comun.
„Dacă o să auzim plânsete de pe partea sectorului privat, trebuie să le aduc aminte că de 1 ianuarie 2016 au operat deja modificări la Codul Fiscal, care le-au lăsat firmelor circa 10 miliarde de lei, adică circa 2,5 miliarde de euro. Prognoza guvernului fusese doar de 7 miliarde de lei, dar impactul e mult mai mare, din reducerea fiscalității. În plus, toate estimările făcute de prognoză arată că măsurile fiscale noi le mai lasă încă 12 miliarde de lei pentru anul viitor. Ele se cumulează de la an la an, ceea ce înseamnă circa 5 miliarde de euro la dispoziția firmelor. Să nu plângă, pentru că oricum în investiții și în dezvoltare nu prea au băgat bani. Bagă în dividende, iar multinaționalele își duc banii acasă”, spune Dumitru Costin, președintele Blocului Național Sindical (BNS).
Problema pe care o avem este că nu se generează locuri de muncă benefice cu adevărat economiei, cu valoarea adăugată mare, nu plătite cu minimum pe economie. Dumitru Costin, președinte BNS
Majorările salariale și crearea locurilor de muncă sunt promisiunile PSD pe care sindicatele le așteaptă acum. Marile confederații sindicale au deja proiecte pe care vor să le discute cu noul guvern. Sindicaliștii speră ca viitorul executiv să respecte promisiunile PSD din campania electorală.
1,2 milioane de români au salariul minim pe economie, 90% fiind din sectorul privat
Sindicatele arată că este foarte simplu să fie create sute de mii de locuri de muncă plătite cu salariul minim, dar nu ar fi o rezolvare a problemelor economice reale.
România are foarte mulți șomeri, dintre care doar 10% primesc indemnizații, iar cei mai mulți n-au mai lucrat în ultimii opt ani. Pe de altă parte, investitorii pun problema importului de angajați, în unele regiuni depopulate. „O mare problemă este dezechilibrul structural la nivel regoinal. Sunt trei regiuni critice: Vestul și Nord-Vestul au foarte multe investiți și nu mai au forță de muncă. Investițiile pot să moară, pentru că nu mai sunt oameni. O a treia, care e în moarte clinică din cauza exodului masiv de cetățeni cu vârstă de muncă este Nord-Est – Moldova. Trebuie alocate resurse dar mult mai mult becât a gândit Dragoș Pâslaru. E nevoie de locuințe de serviciu, de integrarea în muncă și educație a familiei, nu sunt doar sumele acelea de bani. Am putea importa forță de muncă din state terțe, care ar accepta să vină în România și să muncească pe 300 de euro”, explică Dumitru Costin, președintele BNS.
