Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Albota este localitatea care atrage un număr din ce în ce mai mare de turişti, în zona Sibiului, după ce aici au fost amenajate, din iniţiativă privată, o păstrăvărie şi locuri de cazare la standarde internaţionale. Unul dintre marile avantaje ale noii destinaţii care se dezvoltă de la an la an este amplasarea într-o zonă idilică, la poalele Munţilor Făgăraş, între Sibiu şi Braşov, la o distanţă de numai 50 de kilometri de oraşul de la poalele Tâmpei. Dacă iniţial a fost un punct de atracţie pentru cei aflaţi în tranzit sau alternativa de cazare pentru cei care nu mai găseau camere libere la Bâlea Lac, de trei ani, Albota a devenit o destinaţie de sine stătătoare, iar dezvoltarea complexului continuă, anul acesta, cu o piscină încălzită şi încă două baze de cazare, în sălbăticia montană.
Povestea Păstrăvăriei Albota a-nceput cu un investitor care a pariat pe potenţialul imens al acestei zone de la poalele Munţilor Făgăraş. Unul dintre circuitele cele mai apreciate, mai ales de turiştii care vin dinspre Bucureşti şi din sudul ţării, include Transfăgărăşanul. Opririle sunt, de obicei, la Cârţişoara, Bâlea Lac şi Avrig, unde se află Palatul Brukenthal, copie fidelă a celui din centrul Sibiului, fiind fosta reşedinţă de vară a baronului. Alte atracţii ale zonei, unde numărul vizitatorilor creşte de la un an la altul, sunt Cârţa şi Albota. Deja este cunoscută la nivel internaţional păstrăvăria de la Albota, o investiţie privată care a transformat o zonă aproape depopulată în locul preferat acum de peste 2.000 de turişti în fiecare săptămână, veniţi din toată ţara şi din străinătate. Cel care a reuşit să dezvolte zona este un sas, Martin Mueller, un investitor care a pariat pe frumuseţea locurilor natale şi a investit banii câştigaţi dintr-o firmă de IT, ale cărei baze le-a pus, cu mulţi ani în urmă, în Germania (Sobis IT). Este originar din Mediaş, a muncit 20 de ani în Germania, apoi s-a apucat să reconstruiască, în România, comunităţi pe cale de dispariţie.
Pariul investitorului cu natura
Păstrăvăria a fost o provocare. O cunoştinţă de-ale lui o pierdea la bancă, în 2004, iar el s-a hotărât să o salveze, aducând-o astăzi în topul preferinţelor turiştilor care aleg oferta rurală din Transilvania. Dar mai îngrijeşte şi monumentul de la Cârţa, fiind membru al comunităţii evanghelice, care întreţine Abaţia Cirtesciană. A readus la lumină şi patru ferme, la Poieniţa, Cârţişoara, Arpaş şi Gura Râului, în Mărginimea Sibiului, de unde provine soţia lui. „Am avut ocazia, printr-o cunoştinţă, să cunosc această vale, iar mie mi-a rămas în inimă. Când am văzut acest peisaj, când te uiţi pe creasta alpină a Munţilor Făgăraş, este un peisaj mirific. Căldarea Armăşelului e cunoscută ca una dintre cele mai frumoase zone din ţară, încă din 1907. Păstrăvăria de aici a fost construită în anii ’70, pentru Nicu Ceauşescu. Aici era una dintre cele mai importante zone de vânătoare. E o păstrăvărie cu bazine naturale, fără ciment, care funcţionează încă din anul 1972. Trebuie să asigurăm doar fluxul permanent al apei, în caz că îngheaţă apa, în timpul iernii”, explică Martin Mueller.
Citește pe Antena3.ro
Loc ideal pentru teambuilding
Turismul la Albota a-nceput, practic, de la nevoia de locuri de cazare în această zonă, mai alea în sezonul rece, când cei care au dorit să-şi petreacă sărbătorile de iarnă la Bâlea Lac, dar nu au dorit nici să doarmă în Hotelul de gheaţă, nici n-au mai găsit camere libere la cabanele de pe vârful muntelui, s-au orientat spre Cârţişoara, la Avrig şi la Albota. Iar de la un an la altul, investiţia de la Albota s-a extins, pentru a face faţă cererii din ce în ce mai mari din partea vizitatorilor. De trei ani, în afară de oferta culinară a păstrăvăriei, locul este ales de companiile care fac teambuildinguri. Există spaţii special amenajate pentru docuri, concursuri şi relaxare, se pot practica sporturi precum echitaţie, ciclism, pescuit, tir cu arcul, dar şi tenis de masă sau de câmp, handbal sau concursuri cu ATV-uri. Complexul de la poalele muntelui s-a extins şi cu o zonă de SPA, cu piscină, saună şi cadă cu hidromasaj. Toate acestea, cu o privelişte de basm, în zona montană Căldarea Arpăşelului, astfel încât, de la Albota se pot face şi excursii montane şi chiar excursii cu bicicleta prin Munţii Făgăraş. Iar faptul că Albota a devenit destinaţie de sine stătătoare este demonstrat, anul acesta, de numărul mare de turişti care au ales această zonă pentru concedii şi excursii, chiar dacă Hotelul de gheaţă de la Bâlea Lac nu s-a mai construit, din cauza temperaturilor foarte ridicate. Abia în această perioadă a-nceput construirea unui complex de igluuri, în locul deja celebrului hotel de gheaţă, însă Păstrăvăria Albota nu a depins, în niciun fel, de situaţia de la Bâlea Lac, având un grad de ocupare de peste 80%, în decembrie şi ianuarie.
Ingredientele succesului unei noi atracţii
Natura şi gastronomia au fost liniile directoare ale planului de afaceri care a stat la baza salvării vechii păstrăvării de la Albota şi a transformării acestui loc în destinaţie turistică de succes. Pornind de aici, investiţia s-a orientat atât către construirea unor locuri de cazare la cele mai înalte standarde, dar respectând stilul rustic al zonei, iar pe de altă parte, către dezvoltarea ofertei gastronomice. Una dintre atracţiile Păstrăvăriei Albota este oferta gastronomică, peste 80% fiind din producţie proprie: peşte proaspăt, carne şi legume din fermele şi grădinile proprii, o brutărie tradiţională. Turismul gastronomic este unul dintre atuurile României, în general, iar în zona Sibiului s-a transformat în atracţie pentru români şi străini, iar atunci când la reţetele tradiţionale se adaugă şi producţie din fermele proprii, locul devine cunoscut chiar ca destinaţie gastronomică.
