Ie moderna

Portul romanesc interpretat si reactualizat este vedeta acestui sezon. Stilul etnic din materiale naturale racoroase, perfect pentru zilele toride.

O trasatura fundamentala a sezonului prin reintoarcerea la feminitate, la aerul boem al anilor plini de libertate in gandire si vesmant, reintoarcerea la natura, la stilul hippie.

TEXTURI. Poti avea o imagine romantica de implicatie etnica in bluze derivate din faimoasa ie romaneasca, din materiale fine ca si borangicul sau mai pline, colorate, cu imprimeuri florale sau grofate. Aceste detalii intregesc modelele atat de simple si inovative ale iilor.

ATITUDINE. Spiritul feminin al acestui sezon este senzual, romantic, vulnerabil, fragil, delicat. Dar poti fi deopotriva dinamica, puternica, impunatoare, plina de verva. Se poate traduce printr-un prototip feminin invesmantat in haine vaporoase cu detalii delicate si pretioase, care nu ascund senzualitatea, ci o pun in evidenta.

GLOBAL. Acest stil a fost adoptat de toti designerii internationali. Portul romanesc se afla ca sursa de inspiratie langa stilul african, indian, marocan, american-indian. Fascinatia pentru vesmintele cu detalii manuale s-a extins si este regasita in toate colectiile marilor creatori de moda.

ACCESORIZAREA. Ia romaneasca si ia interpretata pot fi puse in valoare de accesorii tot din materiale naturale, cum ar fi lemnul, sticla, scoica, pielea, in functie de stilul personal. Curelele din piele impletite sau cu broderie si chiar din material textil impletit pun in valoare ia. Poti achizitiona din magazine si genti brodate intr-o multitudine de modele chic cu influente etnice. Un stil ce promoveaza frumosul, detaliile, lucrul facut de mana si portul romanesc.

ISTORIC

Camasa romaneasca, ia, era la inceput facuta din in, canepa, lana si mai tarziu din bumbac tors la fuior sau matase facuta in casa la razboiul de tesut. Materialele difereau in functie de zona teritoriala. De exemplu, in Transilvania si Moldova se foloseau materiale mai groase, iar in Oltenia, Muntenia si Dobrogea erau mult mai subtiri. Ia era brodata manual, avand motive cu inspiratie din natura. Iile se confectionau la sezatori de catre femeile din sat. Sezatorile erau intalniri unde se canta si se confectionau haine. Fetele tinere bune de maritis isi demonstrau maiestria in fata flacailor. Taranii purtau intotdeauna hainele populare cele mai bune la biserica si la hore. Horele de atunci erau adunari ce se tineau ziua, unde tinerii dansau si se cucereau. Fetele erau pazite de pe margine de mame sau de batranii locului, care aveau grija de moralitatea satului si a taranilor. Camasile difereau de la o regiune la alta nu numai prin textura materialelor, ci si prin modele si broderiile aplicate. Ia ca tip de camasa se deosebeste prin trei elemente: tipul de deschidere a gulerului, modul de taiere si structura al tiparului si metoda de insertie a manecilor. A fost la inceputuri camasa lunga facuta dintr-o singura bucata. Dupa aceea, in timp, in anumite regiuni s-a separat intr-o bluza (ciupag, spacel, ie) si fusta numita poale. Au aparut doua tipuri de camasi, dreapta sau incretita la gat, fara a avea gulere, se strangeau cu nasturi sau snururi.