Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Secretia gastrica acida are un rol esential in procesul de digestie. In exces insa sau ajunsa in locuri nepotrivite (in esofag, unde nu exista substante care sa protejeze mucoasa esofagiana fragila), secretia acida poate avea un efect distructiv, conducand la producerea ulcerului gastro-duodenal sau a bolii de reflux gastro-esofagian. In aceste situatii, este necesara combaterea ei, care se face prin medicamente care neutralizeaza aciditatea sau medicamente care scad secretia gastrica.
Antiacidele sunt medicamentele care neutralizeaza secretia gastrica acida. Ele sunt baze slabe, a caror actiune poate scadea aciditatea gastrica (deci creste ph-ul) si in felul acesta, desi nu vindeca direct ulcerul, pot reduce durerea. Se folosesc diferite substante active: hidroxid de aluminiu sau magneziu, bicarbonat de sodiu, carbonat de calciu sau magneziu etc. Unele dintre ele prezinta actiune rapida, dar efect de mai scurta durata, ca bicarbonatul de sodiu, in timp ce la altele efectul se instaleaza lent, dar este prelungit, ca in cazul hidroxidului de aluminiu. Efectul lor se mentine doar pe perioada in care raman in stomac, de la 15-30 de minute, la 1-2 ore, in functie de viteza de golire a continutului gastric in intestin. Antiacidele se prezinta sub forma de comprimate, pulberi, suspensii apoase. Se poate administra un antiacid sau o asociere de antiacide, ori se pot folosi impreuna cu antisecretoarele, mai ales la inceputul utilizarii acestora, deoarece antisecretoarele au nevoie de o perioada de cateva zile pana ajung la un efect maxim. Anticidele pot avea si efecte adverse, de exemplu, pot produce o crestere suplimentara a secretiei gastrice (care incearca sa compenseze astfel pierderea aciditatii), determina tulburari de tranzit intestinal (produsele cu aluminiu constipatie, cele cu magneziu diaree) si trebuie administrate cu prudenta persoanelor cu boli renale cronice. Modificand ph-lui gastric ele influenteaza efectul altor medicamente, de aceea este recomandat ca un alt medicament sa fie administrat la 2 ore dupa antiacid. In general, antiacidele se iau la o ora dupa masa, o alta doza putandu-se administra dupa alte 2 ore.
Medicamentele care scad secretia acida sunt: inhibitorii de pompa protonica si blocantele H2 histaminergice. Ele se gasesc sub forma de comprimate si preparate injectabile. Inhibitorii de pompa protonica actioneaza la nivelul celulei secretorii din stomac. Celula respectiva prezinta un sistem de transport care elimina in stomac ionii de hidrogen (crescand astfel aciditatea), la schimb cu cei de potasiu. Aceste medicamente blocheaza o enzima care participa in aceasta reactie, impiedicand astfel transportul hidrogenului. Ele sunt foarte eficiente, reducand cu circa 90% secretia gastrica acida. Au nevoie de cateva zile pentru a-si maximiza efectul, fiind administrate de regula 4-8 saptamani pentru vindecarea ulcerelor. Din cauza efectului foarte puternic sunt rezervate ulcerelor care nu au cedat la tratamentul cu blocantele receptorilor H2. In tratamentul ulcerului produs prin infectia cu Helicobacter pylori se asociaza cu tratamentul specific cu antibiotice. De obicei, se ia o singura doza, dimineata, cu o jumatate de ora inainte de micul dejun, iar daca simptomele nu cedeaza complet, la indicatia medicului, se mai poate lua inca una inainte de cina. Cele mai cunoscute medicamente ale grupei sunt omeprazolul si lansoprazolul. Sunt, in general, bine tolerate, avand putine reactii adverse: dureri de cap, diaree, scaderea absorbtiei de calciu (creste riscul de osteoporoza), cresterea riscului de infectii. De asemenea, ele pot inhiba activitatea unui sistem enzimatic hepatic, scazand astfel metabolizarea altor medicamente administrate concomitent, de aceea medicul curant trebuie informat in legatura cu toate medicamentele folosite.
Blocantele receptorilor H2 cele mai cunoscute sunt: cimetidina, ranitidina, famotidina si nizatidina. Ele se administreaza fie in doua doze (dimineata si seara), fie o singura doza seara. Se folosesc atat in tratarea ulcerelor, cat si pentru prevenirea lor, de exemplu, in cazul administrarii prelungite de antiinflamatoare nesteroidiene (ca in artrita) precum si in boala de reflux gastro-esofagian. Pot determina efecte adverse ca dureri de cap, ameteala, constipatie, diaree, greata, varsaturi. Se administreaza cu prudenta in bolile hepatice si renale cronice. Cimetidina inhiba activitatea unui sistem enzimatic hepatic, scazand metabolizarea hepatica a altor medicamete administrate concomitent.
