x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Viaţă sănătoasă Medicul de familie Poluarea şi medicamentele ne pot face să plângem încontinuu

Poluarea şi medicamentele ne pot face să plângem încontinuu

06 Iul 2015   •   15:09
Poluarea şi medicamentele ne pot face să plângem încontinuu

Tuturor ne curg lacrimile atunci când suntem răciţi, când bate vântul sau când avem o alergie. Există, însă, oameni care par că plâng mereu.

Se întâmplă din cauză că au canalele lacrimale blocate. Medicii spun că există şanse mari ca doi din zece oameni să aibă probleme de lăcrimare, măcar o dată în viaţă.

Cei mai expuşi sunt oamenii care locuiesc în zone foarte poluate, sau cei care sunt expuşi la substanţe chimice.

„Cauza cea mai frecventă pare a fi poluarea. Poluarea atmosferică, diferite substanţe chimice, medicamente, picături pe care ni le punem în ochi, sinuzita, alergiile, traumatismele, orice fel de intervenţie la nivelul nasului, pot bloca canalul lacrimo-nazal care face legătura între colţul ochiului şi nas”, explică dr. Dan Georgescu, chirurg oculoplastician la centrul Provita.

În mod normal, lacrimile sunt produse de glanda lacrimală, aflată în colţul extern al ochiului. Ele se adună în sacul lacrimal care comunică cu nasul prin canalul lacrimal. Lacrimile se scurg în mod natural prin nas, prin acest canal.

În momentul în care canalul este obturat, lacrimile se blochează şi sunt eliminate la nivelul ochiului. De aici şi senzaţia că cineva plânge încontinuu.

„Aproape toţi copiii se nasc cu canalul lacrimal obturat. Acesta se deblochează în primele luni de viaţă şi până la un an 99% dintre copii au canalul lacrimal deblocat”, spune dr. Georgescu. La adulţi însă, singurul tratament este dacriocistorinostomia, o intervenţie chirurgicală care practic face o nouă comunicare între sacul lacrimal şi nas. Intervenţia se poate face pe cale externă, printr-o mică incizie pe piele, sau pe cale endoscopică, prin nas.

Endoscopul intră prin nas, până la locul în care canalul lacrimal este înfundat. Medicul înlătură o parte din mucoasa nazală şi lasă în loc un stent, un tub din silicon, care asigură comunicarea dintre sacul lacrimal şi cavitatea nazală. Stentul este scos după o lună, după ce mucoasa s-a cicatrizat.

„Șansa de succes cu această intervenţie este de 95 la sută, ceea ce în medicină este fenomenal”, spune dr. Gerogescu. Intervenţia costă în jur de o mie de euro şi poate fi făcută la clinicile private.

×