Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Vremea frumoasă parcă ne dă afară din casă, măcar la o plimbare in parc. Şi dacă avem un micuţ in familie, cu siguranţă că ne va trage de mănă spre locurile lui preferate de joacă. Şi pe el, şi pe noi ne păndeşte un pericol tăcut in parcuri: toxocaroza, o infecţie care poate avea urmări grave. Ea se transmite foarte uşor de la căine la om, iar locurile cele mai infestate sunt chiar locurile de joacă pentru cei mici.
Vremea frumoasă parcă ne dă afară din casă, măcar la o plimbare in parc. Şi dacă avem un micuţ in familie, cu siguranţă că ne va trage de mănă spre locurile lui preferate de joacă. Şi pe el, şi pe noi ne păndeşte un pericol tăcut in parcuri: toxocaroza, o infecţie care poate avea urmări grave. Ea se transmite foarte uşor de la căine la om, iar locurile cele mai infestate sunt chiar locurile de joacă pentru cei mici. Cum in Romănia sunt in continuare mulţi căini, se explică de ce boala are o incidenţă crescută, in special printre preşcolari. Ce este, cum se manifestă şi cum se tratează această infecţie cu paraziţi ne spune dr. in ştiinţe medicale Suzana Cilievici, medic primar medicină de laborator, supraspecializare parazitologie clinică, secţia de parazitologie a Spitalului Clinic Colentina. "Numită şi sindromul de larva migrans visceralis, toxocaroza este provocată la om de infecţia cu ouă embrionate pe sol ale unor ascarizi ai animalelor, cel mai frecvent Toxocara canis (vierme parazit al căinelui) şi Toxocara cati (ascarid al pisicii). Se estimează că 80% dintre infecţii sunt provocate de ascaridul căinelui", explică dr. Suzana Cilievici. Nu cei de apartament sunt atăt de periculoşi, căt mai degrabă căinii fără stăpăn, care nu sunt controlaţi periodic de medicul veterinar şi nu sunt deparazitaţi, mai semnalează specialistul.
Traseul larvelor
Toxocara canis este cel mai mare vierme parazitar al căinelui, care se localizează in tractul său digestiv. Aici, femelele depun intre 20.000 şi 200.000 de ouă pe zi, care sunt eliminate prin fecalele căinelui. Ouăle pot ajunge in tractul digestiv al omului, prin contact cu solul contaminat. In intestinul subţire, larvele ies din ou şi astfel formate pătrund in vasele de sănge din submucoasa intestinală. Se pot cantona in orice organe, insă au predilecţie pentru ficat şi plămăni. La om, aceste larve nu se dezvoltă in viermi adulţi, ci doar migrează prin ţesuturile gazdei.
Infecţia in hemogramă
"Din fericire, infecţia cu Toxocara este de cele mai multe ori asimptomatică. Persoana infectată nu se va simţi rău, dar la o simplă hemogramă se pune in evidenţă infecţia, indiciul fiind hipereozinofilia", semnalează dr. Suzana Cilievici. Valoarea normală a acestui tip de leucocite - eozinofile - este de pănă la 4%. In infecţia cu Toxocara, această valoare poate creşte pănă la 10%, iar intr-o infecţie mai puternică poate ajunge la 60%-70%. Dacă este simptomatică, infecţia se declanşează in general la două săptămăni de la contactul cu ouăle parazitului şi are manifestări in funcţie de localizarea infecţiei. Gravitatea bolii depinde de numărul larvelor, localizarea lor şi de răspunsul imun al gazdei. In multe cazuri, simptom al toxocarozei este reacţia de tip alergic, foarte frecventă in răndul populaţiei Romăniei. Dacă Toxocara afectează ficatul, infecţia se va manifesta prin hepatomegalie (ficat mărit). Analizele săngelui depistează o creştere a transaminazelor, iar bolnavul are sindrom dispeptic: senzaţie de disconfort digestiv, dureri abdominale, balonări, greaţă după masă. Dacă infecţia afectează plămănii, toxocaroza se manifestă prin pneumopatie. Bolnavul tuşeşte, are respiraţie şuierătoare de tipul celei din astm şi poate suferi chiar pneumonie de tip eozinofilic, in cazurile cele mai grave.
Tratamentul
Formele asimptomatice de toxocaroză nu necesită tratament. Bolnavilor simptomatici li se prescrie tratament pe cale orală, care constă in medicamente antihelmintice (impotriva viermilor intestinali). Numai medicul specialist este in măsură să recomande tratamentul adecvat, şi aceasta in funcţie de intensitatea infecţiei şi de simptomatologie. Tratamentul poate dura intre şapte şi 21 de zile, după caz. La tratamentul pentru toxocaroză se adaugă cel pentru reacţia la infecţie. Astfel, dacă bolnavul reacţionează printr-o alergie, ea se va trata concomitent cu toxocaroza, prin antihistaminice. Dacă sunt afectate ficatul sau plămănii, vor fi tratate după caz.
OCHI ŞI CREIER. Deşi rare, există situaţii in care larvele de Toxocara ajung in globul ocular. Sindromul poartă numele de larva migrans ocular şi se manifestă prin tulburări de vedere: granuloame intraoculare, endoftalmie, ochi roşu dureros. In cazuri la fel de rare, larvele invadează sistemul nervos central şi provoacă manifestări neurologice, de tipul crizelor de epilepsie.
OBICEIURI. Puii sunt mai frecvent parazitaţi decăt căinii adulţi. Joaca copiilor cu aceşti pui favorizează transmiterea toxocarozei. Nisipul din parcurile pentru copii este o altă modalitate de contaminare. Dacă micuţii au obiceiul să mănănce cu măinile murdare după ce s-au jucat, riscul de infecţie este cu atăt mai mare.
LOCURI DE JOACĂ. Un studiu realizat in SUA a arătat că aproximativ 20% dintre căini elimină Toxocara canis. La răndul lor, englezii au constatat, prin eşantioane de sol recoltate din parcurile pentru copii, că 24% dintre acestea conţineau ouă de Toxocara canis. Alte studii, realizate tot in aceste două ţări, au arătat că 2,4% din populaţie este infestată cu parazitul. In Romănia nu s-au efectuat incă studii epidemiologice care să precizeze gradul de contaminare al locurilor de joacă sau prevalenţa infecţiei cu Toxocara in colectivităţile de copii.
Sfatul medicului
Prin praf, ouăle de Toxocara se răspăndesc foarte rapid şi ajung in tractul digestiv. Pentru a preveni ingerarea lor, trebuie evitat contactul cu căinii fără stăpăn. De asemenea, trebuie respectate regulile de igienă, atrage atenţia dr. Suzana Cilievici. Legumele şi fructele ar trebui spălate foarte bine inainte de a le consuma, intrucăt praful le poate contamina. Igiena măinilor este şi ea foarte importantă. Ori de căte ori ies in parc, mamele vor folosi şerveţele umede pentru a curăţa măinile micuţilor. In ce priveşte deparazitarea animalelor de companie, ea se efectuează de patru ori pe an.
