x close

Dr. Mircea Beuran: Pacienții bolnavi de cancer se prezintă târziu la doctor

0
19 Iun 2017 - 12:34
Dr. Mircea Beuran: Pacienții bolnavi de cancer se prezintă târziu la doctor Karina Knapek/Intact Images Mircea Beuran


O analiză Organizației Mondiale a Sănătății a incidenței cancerelor digestive a evidențiat că în România cancerul colorectal este situat pe locul 4, cancerul gastric pe locul 6, cancerul pancreatic pe locul 10 și cancerul hepatic pe locul 12.  Pe de altă parte, predicția pentru anul 2030 arată că incidența tuturor acestor cancere va crește, pentru cel colorectal cu aproximativ 2000 cazuri, pentru cel gastric cu aproximativ 800 de cazuri, cel pancreatic cu 600 de cazuri, iar cancerul hepatic cu aproximativ 400 de cazuri.

Experiența Clinicii de Chirurgie a Spitalului Clinic de Urgență București arată că o proporție semnificativă a pacienților cu neoplazii abdominale se prezintă în stadii avansate ale bolii, în care tumora nu numai că este simptomatică, dar frecvent prezentarea se face pentru o complicație a bolii. Dată fiind morbiditatea semnificativă asociată unor rezecții chirurgicale extensive pentru tumori avansate locoregional, a scăderii calității vieții și a supraviețuirii reduse pe termen lung, consider că este foarte important ca în România să fie implementate, la nivel național, tehnicile de prevenție și screening al neoplaziilor gastrointestinale. Fără dubiu, politicile de sănătate publică trebuie conduse în această direcție, pentru a urma exemplele statelor cu grad mare de dezvoltare socio-economică (Marea Britanie, Japonia, Olanda, Norvegia, etc.).

Tabelul I: Principalii factori de risc generali, care pot fi modificați, pentru a preveni apariția cancerelor în populația generală.

Factor de risc

Cancerele asupra cărora efectul este dovedit

Măsuri de prevenție

Fumatul

Esofag, pancreas, ficat, stomac, colon, rect

Oprirea fumatului – beneficii observabile imediat.

Activitate fizică redusă

Colon, ficat, pancreas, stomac

Efectuarea de exerciții fizice

Excesul ponderal

Esofag, stomac, colon, rect, ficat, veziculă biliară, pancreas,

Scăderea ponderală

Consumul crescut de carne roșie

Colon, rect

Moderarea consumului

Prezența diabetului zaharat

Ficat, pancreas, colon

Tratarea corespunzătoare a diabetului zaharat

Aportul crescut de Calciu

Rol protectiv pentru polipii adenomatoși și pentru cancerul colonic distal.

Suplimentele cu calciu sunt recomandate American College of Gastroenterology pentru prevenția primară sau secundară a polipilor colonici.

Consumul crescut de alcool

Esofag, rect, ficat,

Limitarea consumului de alcool

Infecția cu virus hepatitic B sau C

Ficat

Tratamentul infecției virale

Se estimează că aproximativ 50% din îmbolnăvirile de cancer pot fi prevenite. Un studiu publicat în revista Lancet în 2005 a identificat nouă factori de risc, care pot fi modificați, responsabili de 35% din decesele prin cancer la nivel global: fumatul, consumul de alcool, consumul scăzut de fructe și vegetale, obezitatea, inactivitatea, sexul neprotejat, poluarea aerului urban, utilizarea combustibililor fosili și injecțiile contaminate din mediul spitalicesc.

Căutarea unei boli la o persoană fără simptome se numește screening. Scopul screening-ului este de a diagnostica cancerul în stadiu incipient, atunci când șansele de vindecare sunt semnificativ mai mari oferind astfel, pacienților șansa la o viață mai lungă și cu o calitate mai mare. Cu toate că schimbarea stilului de viață, cu promovarea celui sănătos, prezintă impact în populația generală, screeningul și-a dovedit eficiența doar pentru unele localizări ale cancerelor sau pentru subgrupuri de pacienți, cu risc mai mare de a dezvolta boala.

Cancerul esofagian

Screeningul pentru cancer esofagian nu este recomandat în populația generală, dat fiind că nici o metodă de screening nu a dovedit o diminuare a mortalității prin cancer esofagian în populația cu risc mediu de a dezvolta această boală. Factorii de risc implicați în apariția cancerului esofagian sunt: prezența bolii de reflux gastroesofagian, esofagul Barrett, excesul ponderal. Subgrupul de pacienți diagnosticați cu esofag Barrett trebuie monitorizați cu atenție, utilizând pentru aceasta endoscopia digestivă superioară.

Stadiile avansate de boală, în care se prezintă o proporție semnificativă de pacienți sunt reflectate de managerizarea în cadrul Spitalului de Urgență, pe parcursul ultimei luni a două cancere esofagiene cu invadare extensivă mediastinală, într-un caz fiind invadată artera aortă, cu hemoragie digestivă secundară.

Cancerul gastric

Cancerul gastric este una dintre cele mai frecvente neoplazii la nivel global. Cu toate acestea, există diferențe semnificative între diferitele regiuni, utilitatea screeningului dovedindu-se doar în țările cu incidență foarte mare a bolii (de exemplu Japonia, Korea, Venezuela, Chile). În Japonia screeningul este recomandat la toată populația de peste 50 de ani, prin tranzitat baritat cu dublu contrast – anual, sau endoscopie digestivă la fiecare 2-3 ani. În Korea screeningul se face la toate persoanele de peste 40 de ani, prin endoscopie digestivă la fiecare 2 ani. În țările cu risc mediu de apariție a bolii, screeningul este recomandat în cadrul subgrupelor de pacienți cu risc crescut, cum ar fi cei cu adenoame gastrice, anemie pernicioasă, metaplazie intestinală, polipoză adenomatoasă familială, sindrom Lynch, sindrom Peutz-Jeghers, sau sindromul polipozei juvenile.

O analiză a 78 de pacienți cu cancer gastric, managerizați în Spitalul Clinic de Urgență București pe parcursul a 18 luni, a evidențiat o vârstă medie pentru aceștia de 67,7 ±12,7 ani. 24 (30.8%) pacienți au prezentat stadiul IV de boală, 11 (14.1%) stadiul IIIA, 10 (12.8%) stadiul IIIB, 9 (11.5%) stadiul IIIC, (11.5%) stadiul IIA, 5 (6.4%) stadiul IB, și 4 (5.1%) stadiul IA.

Cancerul pancreatic

Screeningul populației generale pentru cancer pancreatic nu și-a dovedit eficiența. Dată fiind agresivitatea marcată a acestei boli, cu o rată de supraviețuire la 5 ani de aproximativ 6%, tot mai multe grupuri de cercetători încearcă să identifice subgrupele populaționale cu un risc mai mare de a dezvolta această boală și în cadrul cărora screeningul să poată fi efectuat cu succes.

Aproximativ 10-15% din adenocarcinoamele pancreatice ductale sunt atribuibile unor cauze genetice:

  • Cancerul pancreatic familial – definit ca 2 rude de gradul I cu cancer pancreatic.
  • Sindroame genetice asociate cu creșterea riscului de cancer pancreatic: (a) Cancer de sân sau ovar ereditar (BRCA2, BRCA1, PALB2); (b) Sindrom Peutx-Jeghers (STK11); (c) polipza adenomatoasă familială (APC); (d) cancerul colorectal ereditar nonpolipozic – sindromul Lynch II; (e) pancreatita ereditară (PRSS1, SPINK1); (f) sindromul ataxie telangiectazie (ATM); (g) sindromul Li-Fraumeni (p53).

Prin screening, la acești pacienți cu risc crescut de boală, se pot identifica atât forme de cancer invaziv, cât și leziuni precanceroase, de tipul neoplaziei pancreatice intraepiteliale sau neoplasmului mucinos papilar intraductal. Screeningul poate fi făcut anual prin Imagistică prin Rezonanță Magnetică sau ecografie endoscopică. Screeningul poate fi început la vârsta de 50 de ani, sau cu 10-15 ani mai devreme față de vârsta celei mai tinere rude cu cancer pancreatic.

O analiză a 163 de pacienți cu cancer pancreatic, managerizați în Spitalul Clinic de Urgență București pe parcursul a 20 de luni, a arătat că 1% dintre pacienți prezentau stadiul I de boală, 34,3% stadiul II, 24,2% stadiul III și 40,4% stadiul IV. Intervenția chirurgicală cu viză radicală a putut fi efectuată la 48 dintre acești pacienți.

Carcinomul hepatocelular

Hepatopatia cronică (de tipul cirozei, infecției cu virus hepatitic B sau C, prin abuz de alcool, diabetul zaharat, excesul ponderal) reprezintă un factor de risc major pentru dezvoltarea carcinomului hepatocelular. Supravegherea acestor pacienți, permite identificarea formațiunilor tumorale mai mici de 2 cm, pentru care prognosticul este semnificativ mai bun. Screeningul acestor pacienți poate fi făcut prin ecografie hepatică sau prin combinarea ecografiei cu dozarea alfa-fetoproteinei serice, la fiecare 6 luni.

Cancerul colorectal

Cancerul colorectal reprezintă una dintre patologiile în care screeningul populației generale și-a dovedit pe deplin utilitatea. Prin screening pot fi identificate leziunile premaligne (polipii colonici) sau cancerele asimptomatice, aflate în stadiu incipient. Evidența actuală arată că prin implementarea screeningului pentru cancer colorectal la nivel național se scade mortalitatea cauzată de această boală. Începând cu vârsta de 20 de ani, fiecare individ trebuie evaluat prin anamneză și clasificat în funcție de prezența factorilor de risc, în risc mediu sau crescut de a dezvolta cancer colorectal. Pacienții cu risc crescut sunt: (a) istoric personal de cancer colorectal sau polip adenomatos; (b) sindroame genetice ce predispun la cancer colorectal (polipoză adenomatoasă familială, cancer colorectal ereditar nonpolipozic); (c) prezența unei rude de gradul unu cu cancer colorectal diagnosticat < 60 ani; (d) două rude de gradul unu cu cancer colorectal diagnosticat la orice vârstă; (e) boală inflamatorie intestinală. Acești pacienți beneficiează de recomandări specifice fiecărui subgrup, dar screeningul trebuie făcut frecvent și cu mijloace de investigație performante, dat fiind riscul semnificativ de a dezvolta un cancer colorectal.

Pacienții cu risc mediu  beneficiază de screening începând cu vârsta de 50 de ani și până la vârsta de 75 de ani. Screeningul poate fi făcut astfel: (a) colonoscopie la fiecare 10 ani; (b) colonoscopie virtuală (prin Computer Tomografie) la fiecare 5 ani; (c) testarea imuno-chimică a materiilor fecale, o singură probă pe an; (d) testarea ADN-ului fecal, la fiecare 3 ani; (e) testarea sângerărilor oculte în materiile fecale, trei probe anual; sigmoidoscopie anual plus testarea materiilor fecale cu unul din testele de mai sus.

O analiză a 620 de pacienți cu cancere de colon, managerizate în Spitalul Clinic de Urgență București pe parcursul a 5 ani, a relevat că 275 (44,7%) dintre pacienți s-au prezentat pentru o complicație a bolii. Acest subgrup de pacienți, cu cancer ocluziv, hemoragic sau perforat au prezentat o rată mai mare a complicațiilor postoperatorii (32,4% versus 20,3%) și a mortalității la 30 de zil (3,6% versus 1,8%).

Concluzii

O proporție semnificativă a cancerele gastrointestinale poate fi prevenită printr-un stil de viață sănătos. Screeningul este eficient în majoritatea acestor neoplazii, atât pentru populația generală (cancerul colorectal), dar mai ales pentru subgrupele de pacienți cu risc crescut de a dezvolta aceste boli.

 


 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Efectele telefonului mobil asupra sănătăţii

Efectele telefonului mobil asupra sănătăţii
Departamentul pentru Sănătate din California a avertizat că oamenii trebuie să-şi ţină telefoanele mobile la câţiva metri depărtare pentru a reduce expunerea la radiaţii şi, implicit, efectele asupra să...

Șase lucruri pe care nu le știai despre dureri de cap și migrene

Șase lucruri pe care nu le știai despre dureri de cap și migrene
De trei ori mai multe femei decât bărbați suferă de dureri de cap. 90% din populația lumii s-a confruntat măcar o dată cu o durere de cap, iar un sfert din populație suferă de dureri intense. 12% din...

Șapte ponturi de la specialiști. Cum te ferești de gripă

Sezonul răcelilor și al gripei este deja aici și e bine să știm cum să ne ferim de aceste afecțiuni. Pentru că cel mai adesea este vorba de un virus sau o bacterie care cauzează infecția, cea mai bună...

De ce apar dereglările ciclului menstrual

De ce apar dereglările ciclului menstrual
Pentru multe femei, menstruația e un motiv de neplăceri. Dincolo de disonfortul fizic, faptul că data la care apare variază mereu face ca multe planuri să se schimbe în ultimul moment. Această variație...

Când mănânci deși nu ar trebui. Și cum rezolvi problema

Când mănânci deși nu ar trebui. Și cum rezolvi problema
În majoritatea cazurilor, peste 90% aș zice, sursa îngrășării sau a unui organism dezechilibrat din punct de vedere nutrițional este mâncatul din alte motive decât foamea. Mulți oameni ar m&...

A fi sau a nu fi vegetarian

A fi sau a nu fi vegetarian
Dieta vegetariană a încins mereu spiritele celor împărţiţi în tabere pro şi contra. Unii vegetarieni susţin că dieta lor este mult mai sănătoasă şi benefică pentru organism, în timp ce...

Maini salvatoare: Nevazatori pentru detectarea cancerului la san!

Maini salvatoare: Nevazatori pentru detectarea cancerului la san!
Intr-o dimineata a anului 2011, Leidy s-a trezit si a constatat ca nu mai vede. Francia era deja nevazatoare. Lipsite de vedere, aceste femei si-au dezvoltat insa alt simt: cel tactil. Mainile lor pot detecta cancerul la...

Creştere alarmantă a numărului românilor bolnavi de tiroidă    

Creştere alarmantă a numărului românilor bolnavi de tiroidă    
În România, numărul pacienților diagnosticaţi cu afecțiuni tiroidiene aproape s-a triplat în ultimii şase ani şi continuă să crească. Medicii endocrinologi atrag însă atenţia că afecţ...

Ce trebuie sa faci pentru a scapa de insomnie

Ce trebuie sa faci pentru a scapa de insomnie
Nutritionitul austrialian Rick Hay a identificat produsele care trebuie consumate pentru un somn linistit, odihnitor, sanatos. Concluziile studiilor sale au fost publicate in revista Healthista.   Pe primul...

Sporturile pe care barbatii trebuie sa le evite

Sporturile pe care barbatii trebuie sa le evite
Oamenii de stiinta din orasul german Koln au ajuns la concluzia ca unele activitati sportive pot reduce substantial potenta masculina. Rezultatele muncii cercetatorilor germani au fost publicate in revista stiintifica...

După 10 ani de la abandonul ţigării riscul cardiac devine ca al nefumătorului

După 10 ani de la abandonul ţigării riscul cardiac devine ca al nefumătorului
Unii, cu voinţă  anemică, care se ascund când e momentul să înceapă războiul cu tutunul, se scuză în falset “bunicul a fumat 70 de ani şi a trăit până la 90 de ani”!...

Hipersexualitatea, o dezordine mentala?

Hipersexualitatea, o dezordine mentala?
Placerea sexuala constanta este o maladie clinica? Nu exista un raspuns univoc. In opinia cercetatorilor americani de la University of New England si a celor canadieni de la Center for Addiction and Mental Health, intre...

Cât de slabi trebuie să fim. Despre standarde, ipocrizie, sănătate și câteva sugestii simple

Cât de slabi trebuie să fim. Despre standarde, ipocrizie, sănătate și câteva sugestii simple
Scriu zilnic, pentru acest blog, despre ce trebuie să mănânce sau să facă cineva care vrea să slăbească sau să aibă o siluetă frumoasă și tonifiată. Și primesc tot felul de comentarii și de...

Primul medicament care încetineşte boala Huntington

Primul medicament care încetineşte boala Huntington
Un studiu de reper pentru boala Huntington a anunţat rezultate pozitive, sugerând că un medicament experimental ar putea deveni primul care să încetinească progresul acestei boli genetice,...

Ce nu trebuie sa mananci ca sa eviti cancerul!

Ce nu trebuie sa mananci ca sa eviti cancerul!
In fiecare zi consumam diverse produse, a caror origine ne ridica uneori semne de intrebaresi al caror impact asupra starii noastre de sanatate ramane mai mult sau mai putin o nebuloasa. Medicii au intocmit o lista...
Serviciul de email marketing furnizat de