Inflamaţia hepatică maximă înseamnă fibroză

Când ficatul bolnav se constituie într-un baraj în calea sângelui care trebuie purificat,  creşte presiunea în artera din abdomen, în amonte de acest obstacol. Apar două consecinţe grave, migrarea lichidului în abdomen şi apariţia varicelor pe esofag.

La originea unor hemoragii digestive superioare, aducătoare de moarte adesea se află ficatul. Un fenomen alarmant este instalare procesului inflamator în ficat. Este semnul hepatitelor cronice, al cirozei. Ba şi minimalizata pe nedrept boală hepatică numită ficatul gras duce la inflamaţii hepatice. Chiar aşa, ficatul gras atât de frecvent întâlnit în prima etapă a bolii încarcă cu grăsimi celula hepatică, împiedicată să lucreze bine. Este steatoza hepatică, cum o numeşte medicina. Agravarea ficatului gras este a doua etapă când apar şi inflamaţiile şi această fază poartă denumire de steato hepatită. Forma maximă de proces inflamator în ficat este fibroza. Apar porţiuni în ficat întărite, inflamaţiile au format un fel de cicatrici precum bucăţile tari, cu sfoară, din muşchiul ţigănesc din galantarele cu mezeluri. În aceste zone întărite, unde s-a înstăpânit fibroza, activitatea celulelor hepatice tinde spre zero. În mod normal sângele din abdomen vine prin vena portă spre ficat, este purificat de ficat şi circulă mai departe curat prin organism. Fibroza transformă ficatul într-un baraj, care blochează trecerea sângelui prin ficat. În vena portă, în amonte de ficatul fibrozat creşte presiunea şi atunci apar două fenomene rele. Lichidul se mută din vase în abdomen şi apare ascita în acea fază gravă a cirozei. Dar presiunea sangvină crescută în vasele abdomenului amplifică efectul nefavorabil prin umflarea venelor de pe esofag, care devin varice esofagiene. Este o altă stare de alarmă a cirozei. Deseori aceste varice esofagiene se sparg şi provoacă hemoragii digestive superioare greu de stăpânit. Din pricina spargerii varicelor esofagiene cu hemoragie masivă a murit într-un spital mare din Viena Nicu Ceauşescu, bolnav de ciroză în fază terminală. Un ficat bolnav nu mai produce nici suficientă albumină şi de aceea se fac perfuzii cu albumina scumpă. Eliberarea de lichidul de ascită din burtă trebuie să se facă printr-o atentă echilibrare între alimente, sare şi urina eliminată de bolnavul de ficat. Scoaterea lichidului acesta prin puncţii la 2-3 zile nu este o soluţie în timp. Varicele esofagiene avansate se leagă cu nişte inele, rotocoale de cauciuc, ele opresc irigarea cu sânge a acestor vene umflate şi ele se „veştejesc”.

Ideea care circulă prin popor cum că ficatul gras e cea mai simplă boală hepatică este o legendă greşită. De la steatoza hepatică pornesc bolile grave, hepatitele cronice, cirozele, cancerul hepatic.