x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Viaţă sănătoasă Trup, minte, suflet Nu a văzut niciodată chipul mamei. Băieţelul de un an şi două luni are nevoie de operaţie în SUA

Nu a văzut niciodată chipul mamei. Băieţelul de un an şi două luni are nevoie de operaţie în SUA

de Carmen Preotesoiu    |    14 Mar 2013   •   21:07
Nu a văzut niciodată chipul mamei. Băieţelul de un an şi două luni are nevoie de operaţie în SUA

Când îşi aude mama, copilul întinde braţele şi râde fericit. Cu mânuţele lui mici îi atinge faţa şi ştie că nu s-a înşelat. Darius Valentin nu cunoaşte chipul mamei. Nici pe al tatălui. Nici pe al surorii lui mai mari, de 16 ani. Doar le aude vocea şi îi simte. S-a născut prematur, la 7 luni, când mama a ajuns de urgenţă la spital, cu hemoragie puternică. La naştere, avea doar 1.600 kilograme. După 5 săptămâni de stat la incubator, cântărea 2.200 kg.. ”După operaţie, a trebuit să stau în spitalul de la Râmnicu-Sărat 10 zile. Imediat ce s-a născut, copilul meu a fost dus la maternitatea din Buzău, pentru că la spital nu aveau aparatura necesară. L-am văzut, mi s-a spus că totul este bine, de fapt, aşa şi scria pe fişa de externare, că băiatul meu este perfect sănătos”, povesteşte mama copilului, Florica Cristea, cu voce tristă.

Aveau să treacă 6 luni, până când mama să observe că ceva este în neregulă cu fiul ei. O pată albă apăruse pe ochişorul stâng al copilului. Părinţii au mers de urgenţă la spitalul din oraşul natal. De acolo au fost trimişi la Bucureşti. Diagnosticul a fost pus imediat: Retinopatie de prematuritate grad V. ”Nici nu ştiam ce înseamnă. Când am aflat că copilul nostru nu vede nimic, nici măcar umbre, am înlemnit. Simţeam că nu pot să suport acest gând. Am vorbit la telefon cu doamna doctor Monica Pop din Bucureşti, care ne-a spus că dacă s-ar fi intervenit chirurgical încă de când s-a născut, altele erau şansele lui acum”, explică mama de 35 de ani. La început, nu a putut să accepte diagnosticul. Copilul ei nu vedea cu nici unul dintre ochi. În mintea mamei a încolţit ideea că trebuie să facă ceva, că situaţia nu poate rămâne aşa. A început să ia drumul spitalelor şi a medicilor. Răspunsul era peste tot acelaşi: în ţară, şansele ca cel mic să vadă vreodată sunt nule. ”Toţi medicii cu care am vorbit mi-au zis că a dăunat foarte mult faptul că la incubator, ochii copilului nu au fost acoperiţi cu ceva. Acum, nu ştiu ce să mai cred, dar trebuie să lupt pentru că băiatul meu să vadă într-o zi”, îşi arată hotărârea mama.

Prin părinţii care au trăit aceeaşi dramă ca şi ei, familia Cristea a ajuns să ia legătura cu un medic italian care profesează în Statele Unite ale Americii. Luni de zile, mama a mers din casă în casă, din biserică în biserică, spunându-şi mereu povestea. Oamenii i-au dat puţin din avuţia lor şi aşa au reuşit să strângă 2.000 de euro. Aşa au ajuns în Italia, iar copilul a fost consultat de cel care poate să îl salveze. ”Şansele de reuşită sunt 50%-50% la ambii ochii, dar merită încercat”, i-a spus doctorul mamei. Şi de atunci, femeia nu mai are linişte. Ştie că trebuia cu orice chip să ajungă la clinica din State. Controlul a fost făcut la sfârşitul lunii ianuarie anul acesta. Darius este aşteptat la operaţie pe 22 aprilie. Părinţii copilului de un an şi două luni abia reuşesc să pună mâncare pe masa celor doi copii. Tatăl munceşte cu ziua pe unde apucă, iar mama umblă pe la ”autorităţi, să le cerem ajutorul pentru Valentin”. Andreea, copila de 16 ani, a  mers la şcoală până în clasa a VIII-a, acum are grija de fratele ei, când mama este plecată. Cei patru trăiesc din alocaţiile copiilor şi indemnizaţia de însoţitor a copilului pe care o are mama.

Darius Valentin nu ştie când e zi sau noapte, nu ştie cum arată puţinele jucării pe care le are. El creşte mare şi vioi ca orice copil, spune ”mama” şi ”tata”, îşi îmbrăţişează sora când simte cu mânuţele că îi este prin preajmă. Viaţa lui însă n-are culoare. Împreună însă, putem să-i luminăm privirea şi să-i arătăm cât de frumoasă este lumea!

Să-i redăm vederea!
Operaţia din SUA costă 34.000 de dolari. Drumul i-ar costa pe părinţi 100 de milioane de lei vechi, cazarea, pe o lună, 1.500 de dolari. Până acum, au reuşit să strângă doar 4.300 de dolari. Pentru cei care vor sa îi ajute, la Banca Transilvania, sucursala Buzău-Râmnicu-Sărat, pe numele mamei, Cristea Florica Nicoleta, s-au deschis următoarele conturi:
-în lei: RO07BTRLRONCRT 0202303701
-în dolari: RO58BTRLUSDCRT 0202303701

Iar la BCR, tot pe numele mamei, conturile:
-în lei -RO 03 RNCB 0097063497800002
-în euro -RO 73 RNCB 00970634978000
Pentru mai multe detalii, familia Cristea poate fi contactată la numărul de telefon: 0765.171.173

×
Subiecte în articol: apel umanitar