Așa cum Jurnalul anunțase cu o zi înainte, această săptămână rămâne critică și monitorizarea se va face permanent, nefiind exclusă închiderea Reactorului II, dacă debitul Dunării scade sub cota minimă admisă pentru a asigura capacitatea de răcire. În contextul actual, absolut toți factorii sunt defavorabili: secetă, caniculă, scăderea debitelor Dunării, energie eoliană zero, energie solară pe timp limitat și prea puțină pentru a asigura necesarul de curent electric în România. De asemenea, țările vecine au aceleași probleme, iar singura care a mai rămas stabilă este Bulgaria, însă și această țară se pregătește să-și reducă semnificativ producția de energie electrică. Estimarea cea mai sumbră este că ne așteaptă o lună de criză a energiei, cu posibile întreruperi în furnizarea curentului electric, mai ales seara, când consumul crește foarte mult. Vor fi afectate îndeosebi companiile, dar și consumatorii casnici.
Criza din țara noastră afectează inclusiv Ucraina și Republica Moldova, devenind astfel o problemă de securitate în regiune, dacă Reactorul II de la Cernavodă se închide, însă prin revenirea asupra deciziei s-a câștigat timp prețios și s-a evitat un pericol mult mai mare de securitate națională, precum și o pierdere financiară uriașă.
Săptămâna aceasta este decisivă pentru securitatea energeticcă a României. Chiar dacă Reactorul II de la Cernavodă nu se mai închide, după ce Reactorul I a fost deja închis, din cauza debitului foarte scăzut al Dunării, care nu mai poate asigura capacitatea de răcire, pericolul a rămas, iar acum depindem de ploile din Austria, nu de cele din România, conform informațiilor de la Apele Române.
După revenirea asupra deciziei de închidere a celui de-al doilea reactor, încă nu se știe cum s-a ajuns la comunicarea oficială a acestei măsuri, deoarece nu se întruneau condițiile procedurale: miercuri seara, după ora 17:00, Jurnalul încă primea asigurări din partea reprezentanților Apelor Române că situația este sub control și se monitorizează permanent, existând șansa de a rămâne deschisă producția de energie nucleară încă o săptămână, iar după 7 august ar urma să se ia o astfel de decizie, dacă nu ne vor ajuta ploile din Europa, pentru creșterea debitului Dunării.
Decizia de închidere a fost luată miercuri seara, nu se știe cum și de către cine, deși Apele Române anunțaseră, chiar în aceeași zi, că acest pericol poate fi evitat și că se monitorizează permanent debitul Dunării, precum și creșterea algelor care pot bloca apa.
Dumitru Chisăliță, președintele asociației „Energia Inteligentă” și expert în acest domeniu, a explicat, pentru Jurnalul, că decizia de închidere poate avea la bază eventuale probleme tehnice care au fost descoperite după evaluarea situației - făcută de ANAR. Expertul mai spune că ar trebui să ne pregătim pentru cel puțin trei săptămâni de criză a energiei care ne va afecta grav, mai ales în perioada de caniculă care s-a anunțat, iar faptul că Reactorul II nu s-a închis poate fi doar o amânare a acestei situații critice.
„Situația critică ar putea dura între 3 săptămâni și 30 de zile, într-o perioadă în care temperaturile vor fi din ce în ce mai mari și ar urma o creștere a consumului de energie. Dacă e caniculă, creșterea consumului ajunge între 500-1.000 de Megawați pe oră, iar consumul total va ajunge, probabil, până la 8.000 de Megawați pe oră. Am mai fost în această situație, dar aveam rezerve mari de apă și nu se întruneau toți factorii de acum, când și țările vecine au probleme, în afară de Bulgaria, de la care vom încerca toți să cumpărăm. În context, fiind caniculă, vom avea probleme și cu vântul care nu bate, astfel încât pe energia eoliană nu ne putem baza, iar fotovoltaicul ajută doar în timpul zilei – de aceea sunt cele mai mari probleme seara, când energia provenită din acest sistem scade”, a explicat Dumitru Chisăliță, pentru Jurnalul.
Acesta susține că tot ce ni se întâmplă astăzi reprezintă consecințe ale faptului că niciun guvern din ultimii 15 ani nu a luat măsuri pentru a recalcula și a recalibra sistemul, la nivel național, atât în ceea ce privește producția de energie electrică, dar și capacitatea de stocare și rețelele de alimentare.
„Oamenii nu înțeleg că acest sistem a fost proiectat pe niște funcții care acum nu mai sunt valabile. De 15 ani aceste funcții nu au fost schimbate, pentru a fi gândite pe sisteme critice. Noi ne bazăm de doi ani pe import și ne-am complăcut în situația asta, dar acum au probleme și țările vecine – Serbia, Ungaria și Macedonia, iar toți cer energie electrică de la Bulgaria”, mai spune expertul.
Toată regiunea depinde de Bulgaria
România ar trebui să importe în fiecare seară între 2.500 și 3.000 MW, dacă se închide și Reactorul II, pentru a acoperi deficitul de producție la care se adaugă și creșterea consumului, în următoarele 30 de zile, pe fondul caniculei. Situația s-ar putea complica, nu doar pentru România, ci în toată regiunea, dacă și centrala nucleară de la Kozlodui – Bulgaria - ar fi oprită, iar despre această posibilitate deja au fost făcute anunțuri din partea autorităților de la Sofia.
Un calcul făcut de Dumitru Chisăliță arată că după oprirea ambelor unități de la Cernavodă se vor produce în România cu aproximativ 1.400 MW mai puțin, ceea ce ne duce către dependența 100% de import, care se poate face acum doar din Bulgaria. Chiar dacă în Bulgaria nu se va închide centrala nucleară de la Kozlodui, nu se poate face o estimare privind capacitatea țării vecine de a vinde zilnic necesarul de 3.000 MW pentru România, mai ales în contextul actual, în care cumpără și Ungaria, Serbia și Macedonia, dar mai au nevoie de energie electrică și Republica Moldova și Ucraina.
Complexul Energetic Oltenia asigura 30% din consumul intern
De altfel, criza actuală este întărită de o altă problemă de dată recentă care nu a fost gestionată corect de Guvernul Bolojan: reducerea producției la Complexul Energetic Oltenia, pentru respectarea jaloanelor din PNRR asumate de USR pentru România, prin intermediul lui Cristian Ghinea. România pierde astfel 30% din capacitatea de producție de energie electrică numai prin diminuarea activității la CE Oltenia, deși acest Hub energetic asigura inclusiv alimentarea Ucrainei și a Republicii Moldova.
Minerii și energeticienii de la CE Oltenia au protestat, în primăvara acestui an, în fața Guvernului, cerând salvarea celui mai mare combinat din țară care asigură securitatea energetică a României, dar și a regiunii. Confederația Națională Sindicală „Cartel Alfa” a făcut o analiză a situației CE Oltenia - cel mai mare producător de energie electrică pe bază de cărbune din țara noastră - și a propus Guvernului un set de soluții pentru salvarea combinatului, a salariaților, dar și a economiei României – care încă se pot aplica: Măsurile care se pot lua, în regim de urgență, presupun repornirea capacităților CE Oltenia pentru producția de energie, contractarea directă a energiei de către marii consumatori, stoparea exportului de combustibil și gaze, cumulate cu reducerea TVA și a accizelor la combustibili.
Sunt probleme și cu rețelele de distribuție
La toate acestea se adaugă problemele grave ale rețelelor de alimentare cu energie electrică, despre care mai mulți specialiști au vorbit, în ultimii ani, dar nu s-a luat nicio măsură. Problemele pe care le au rețelele electrice din țara noastră sunt foarte grave, iar investițiile care ar fi trebuit să se facă în ultimii 30 de ani au întârziat, iar rețeaua s-a deteriorat. Expertul a explicat că înlocuirea rețelei durează până la 15 ani, iar micile reparații care s-au făcut în ultimii ani sunt irelevante – tocmai de aceea a luat în calcul ultimii 15 ani, în care ar fi trebuit să se schimbe deja rețelele, ca astăzi să nu mai avem probleme cu alimentarea.
Specialistul mai spune că nici banii europeni pentru modernizare „verde” nu ne ajută, pentru că înainte de acest pas important de trecere la energia regenerabilă ar fi trebuit să avem o rețea care să suporte noile transformări. Ceea ce lipsește este o strategie coerentă pentru energie, în care să fie inclusă în primul rând reînnoirea acestei rețele naționale.
În ultimii ani, deja a devenit o obișnuință pana de curent la fiecare ploaie sau ninsoare mai puternică, iar anul acesta s-a putut observa pe litoral cum seara s-au produs mai multe întreruperi de curent, când consumul a crescut. Se întâmplă același lucru în aproape toate localitățile, pentru că rețeaua de electricitate este învechită.
Anual s-a mai investit în reparații și înlocuirea unor părți din rețea, dar suntem departe de a avea o situație stabilă – explică expertul. Abia în 2024, în luna august, a fost aprobată o investiție mare pentru modernizarea rețelei de distribuţie a energiei electrice, de la Banca Europeană pentru Investiții. Valoarea totală este de 629 de milioane de euro, din care Banca Europeană de Investiţii finanţează 200 de milioane de euro, restul de bani fiind 295 de milioane de euro din fonduri europene, iar 134 de milioane din surse proprii, pentru consolidarea şi renovarea staţiilor, substaţiilor şi liniilor aeriene ale României pentru a extinde capacităţile de distribuţie a energiei electrice ale reţelei sale, pentru a facilita absorbţia şi distribuţia energiei electrice din instalaţiile de generare din surse regenerabile şi pentru a reduce autoconsumul şi include elemente din proiectul Carmen 1 - o subcomponentă a unui Proiect de Interes Comun (PCI).
Acesta este un proiect regional transnaţional al UE care are ca obiectiv principal extinderea conexiunilor din surse regenerabile la reţele şi îmbunătăţirea interconexiunii dintre reţelele de transport şi distribuţie din România, Bulgaria şi Ungaria – dar pentru a beneficia de acest proiect avem nevoie de noi rețele care să suporte capacitatea de producție și distribuția.
O strategie care întârzie de două decenii
În acest moment, materialele din care sunt făcute rețelele electrice nu suportă nici măcar trecerea bruscă de la temperaturi cu plus la cele cu mult sub zero grade Celsius – așa cum se întâmplă din ce în ce mai des, în perioada iernii. Rețeaua electrică ar trebui să fie adaptată la noua variație de temperatură și va fi nevoie de o regândire a întregului sistem.
Probleme sunt atât vara, cât și iarna, iar mentenanța nu se mai face cu aceeași repetabilitate ca în trecut, ceea ce duce la o degradare avansată a rețelei, în unele zone. Ar mai fi nevoie și de o abordare strategică, pe termen lung, dar încă nu există. Vina ar fi a guvernelor din ultimii ani, dar și a companiilor care se ocupă de distribuție, pentru că în baza contractelor pe care le au cu statul și cu toți consumatorii finali, ar trebui să facă și investiții, însă este foarte greu de gestionat această situație.
Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) fixează tarifele, dar operatorii au nevoie de bani pentru a face reparații și se găsesc permanent într-un cerc vicios. Dacă unui operator de distribuție i se concesionează o lucrare, ANRE aprobă tarifele și nu permite creșteri de preț care să acopere costurile lucrărilor de reparații, ceea ce determină operatorul să recurgă la varianta mai ieftină - adică la „cârpeli”. Iar situația aceasta persistă de peste 20 de ani, timp în care întreaga rețea s-a deteriorat.