Mai mult, deși Constituția României prevede că nepublicarea unei hotărâri de Guvern în Monitorul Oficial atrage inexistența ei, cu sprijinul generalului Lucian Pahonțu, hotărârea a produs efecte juridice, chiar și prin nepublicare. SPP este entitatea care a cerut RA-APPS, prin adresă oficială, încă din luna martie a anului 2022, „să dispună măsuri în vederea amenajării unei locuințe de protocol cu destinația de reședință”, fapt ce a conferit Notei de Fundamentare, proiectului de HG și HG-ului în sine caracter militar. Nicolae Ciucă a semnat, ca prim-ministru, peste 60 de HG-uri secrete, din care 50 doar în anul 2022. Din 2020 și până în noiembrie 2024, Executivul a adoptat nu mai puțin de 148 de hotărâri de Guvern clasificate.
În perioada 2020 – noiembrie 2024, Executivul României a adoptat nu mai puțin de 148 de hotărâri de Guvern clasificate, al căror conținut este necunoscut și care nu a fost publicat niciodată în Monitorul Oficial al României.
Guvernul Orban, în anul 2020, a adoptat 20 de astfel de hotărâri clasificate. În 2021, Guvernul condus de Florin Cîțu a adoptat, la rândul său, 21 de astfel de acte administrative cu caracter secret. Cele mai multe astfel de hotărâri clasificate au fost adoptate, însă, în cursul anului 2022, sub mandatul de prim-ministru al actualului președinte al Partidului Național Liberal, Nicolae Ciucă. Este vorba despre 50 de HG-uri, printre acestea aflându-se și celebra Hotărâre de Guvern nr. 999 din data de 10 august 2022, prin care vila din Bulevardul Aviatorilor nr. 86 a fost trecută din domeniul privat al statului în domeniul public al statului, în vederea amenajării ei ca reședință oficială pentru persoanele care au avut calitatea de șef al statului român.
În 2023, când prima jumătate de an l-a regăsit tot pe Nicolae Ciucă la Palatul Victoria, după care a început mandatul lui Marcel Ciolacu, au fost adoptate 28 de hotărâri de Guvern cu caracter secret, iar de la începutul acestui an, Cabinetul Ciolacu a emis, la rândul său, 29 de astfel de acte administrative clasificate.
Acte oficiale, cu caracter clasificat, fără număr
Premierul Nicolae Ciucă a semnat, în mandatul său la Palatul Victoria, mai bine de 60 de hotărâri de Guvern cu caracter clasificat, care nu au fost publicate în Monitorul Oficial al României. Dintre acestea, 50 au fost remise numai în anul 2022.
Astfel, în luna februarie, premierul Ciucă a semnat o singură astfel de hotărâre (HG 239/2022). În luna martie, au fost semnate 12 astfel de acte normative secrete (HG 279/2022, HG 316/2022, HG 317/2022, HG 334/2022, HG 390/2022, HG 412/2022, HG 415/2022, HG 429/2022, HG 439/2022, HG 452/2022, HG 453/2022 și HG 454/2022).
Nicolae Ciucă a aprobat, de asemenea, trei hotărâri de guvern secrete în cursul lunii aprilie a anului 2022. Este vorba despre HG 495/2022, HG 529/2022 și HG 576/2022. În luna mai, au fost emise două astfel de acte normative – HG 676/2022 și HG 679/2022), după care, în luna iunie, Executivul Ciucă a aprobat trei astfel de acte administrative (HG 718/2022, HG 754/2022 și HG 774/2022).
Două astfel de hotărâri de Guvern secrete au fost adoptate în cursul lunii iulie – HG 902/2022 și HG 971/2022, iar în luna august a anului 2022, au fost aprobate nu mai puțin de zece astfel de documente: HG 999/2022, HG 1000/2022, HG 1001/2022, HG 1027/2022, HG 1028/2022, HG 1029/2029, HG 1073.2022, HG 1095/2022 și HG 1099/2022.
Luna septembrie a venit cu trei astfel de HG-uri secrete (HG 1176/2022, HG 1177/2022 și HG 1199/2022), iar luna septembrie cu șapte acte administrative secretizate (HG 1234/2022, HG 1264/2022, HG 1265/2022, HG 1266/2022, HG 1303/2022, HG 1344/2022 și HG 1345/2022). Apoi, în luna noiembrie, premierul Ciucă a adoptat patru astfel de hotărâri clasificate, respectiv HG 1357/2022. HG 1358/2022, HG 1364/2022 și HG 1365/2022, iar în luna decembrie au fost emise alte patru astfel de documente (HG 1446/2022, HG 1476/2022, HG 1477/2022 și HG 1478/2022).
Noul cuibușor al lui Iohannis, „Secret”
Conform articolului 108 alineat 4 din Constituția României, „hotărârile și ordonanțele adoptate de Guvern se semnează de primul-ministru, se contrasemnează de către miniștrii care au obligația punerii lor în executare și se publică în Monitorul Oficial al României. Nepublicarea atrage inexistența hotărârii sau ordonanței. Hotărârile care au caracter militar se comunică instituțiilor interesate”.
O astfel de hotărâre secretizată, până de curând, este și celebra HG 999/2022, care a fost declasificată de către premierul Marcel Ciolacu exact în temeiul articolului 108 din Constituția României. Declasificarea s-a întemeiat, totodată, pe prevederile articolului 24, alineat 4 din Legea nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate, dar și pe cele ale articolului 20, alineat 1, litera „b” din Standardele naționale de protecție a informațiilor clasificate din România, aprobate prin HG nr. 585.2002.
Ei bine, articolul 24 alineat 4 din Legea 182/2002 prevede că „informațiile clasificate potrivit articolului 15 litera «f» pot fi declasificate prin hotărâre a Guvernului, la solicitarea motivată a emitentului”. Cu alte cuvinte, Hotărârea de Guvern nr. 999 din 10 august 2022, semnată de premierul de atunci, Nicolae Ciucă, prin care vila din Bulevardul Aviatorilor nr. 86 a fost trecută din proprietatea privată în cea publică a statului, pentru a fi amenajată ca reședință oficială pentru o persoană care a avut calitatea de șef al statului român, a devenit secretă în baza acestui articol 15 litera „f” din Legea nr. 182/2022.
Niciuna dintre reglementările acestui articol citat nu justifică, însă, necesitatea secretizării informațiilor din respectiva hotărâre de guvern. Norma în cauză definește nivelurile de secretizare a informațiilor în România.
Astfel, clasificarea „Strict secret de importanță deosebită” înseamnă „informațiile a căror divulgare neautorizată este de natură să producă daune de o gravitate excepțională securității naționale”. Apoi, clasificarea „Strict secret” este definită ca „informațiile a căror divulgare neautorizată este de natură să producă daune grave securității naționale”. Iar clasificarea „Secret” reprezintă „informațiile a căror divulgare neautorizată este de natură să producă daune securității naționale”.
SPP a cerut o casă pentru președinte. Fiind instituție militară, toată procedura a devenit militarizată
Cum au procedat, din punct de vedere juridic, autorii mișcării vilei din Aviatorilor nr. 86 să clasifice drept „Secret” informațiile despre transferul acestui imobil? În Nota de Fundamentare a Hotărârii de Guvern nr. 999 din 10 august 2022 privind trecerea unui imobil aflat în administrarea RA-APPS din domeniul privat al statului în domeniul public al statului, atribuirea destinației acestuia ca reședință oficială pentru persoanele care au avut calitatea de șef al statului român și pentru modificarea și completarea unor acte normative, se arată că „prin adresa nr. 0145/03.06.2022, înregistrată la RA-APPS cu numărul 020.03.06.2022, având în vedere prevederile Legii nr. 406/2011 privind acordarea unor drepturi persoanelor care au avut calitatea de șef al statului român, Serviciul de Protecție și Pază solicita regiei să dispună măsuri în vederea amenajării unei locuințe de protocol cu destinația de reședință”.
Reamintim că președintele Klaus Iohannis își încheie mandatul în data de 21 decembrie 2024, iar SPP a făcut această solicitare cu doi ani, șase luni și 17 zile înainte.
Faptul că Serviciul de Protecție și Pază este entitatea care a făcut această solicitare, și nu Administrația Prezidențială, a conferit „temeiul” ca proiectul de hotărâre de Guvern, Nota de Fundamentare și Hotărârea de Guvern în sine să capete caracter secret.
Interesant este că la Secțiunea a 6-a din Nota de Fundamentare se afirmă că „nu este necesar” a fi făcute consultări în vederea promovării proiectului de act administrativ. Mai mult, la Secțiunea a 7-a, cu privire la activitățile de informare publică privind elaborarea și implementarea proiectului de act administrativ, se prevede că „nu este cazul” să fie informată societatea civilă și că „în conformitate cu articolul 108 din Constituția României republicată, prezentul proiect de hotărâre a Guvernului are caracter militar și va fi comunicat numai instituțiilor interesate”.
Fost judecător: Este o atitudine abuzivă
La elaborarea proiectului de HG, nu s-au cerut avize, considerându-se a nu fi necesar acest lucru, nici de la Consiliul Legislativ, nici de la Consiliul Suprem de Apărare al Țării (CSAT), nici de la Consiliul Economic și Social, nici de la Consiliul Concurenței, nici de la Curtea de Conturi a României.
Hotărârea de Guvern nr. 999 din 10 august 2022 este prima dintr-o serie de trei hotărâri de Guvern secrete emise de premierul Nicolae Ciucă la aceeași dată.
În aceeași situație se regăsesc HG 1000/10 august 2022 și HG 1001/10 august 2022. Nu știm ce anume reglementează cele două hotărâri secrete și nici dacă vreuna dintre ele are legătură cu sumele alocate pentru reabilitarea imobilului din Bulevardul Aviatorilor nr. 86 sau, de ce nu, cu trecerea altor imobile din proprietatea privată în cea publică a statului, tot pentru a se conferi acestora caracter de reședință oficială pentru un fost președinte.
„Premierii României, indiferent de partidul din care provin, în cârdășie transpartinică, au descoperit că pot clasifica anumite hotărâri de Guvern, ca și când ar conține nemaivăzute secrete de stat, pentru că, oricum, nu îi poate verifica nimeni. Singurul scop al acestor clasificări absolut abuziv este evitarea discuțiilor și scandalurilor de presă”, este de părere avocatul Adrian Toni Neacșu, fost judecător și ex-membru al Consiliului Superior al Magistraturii.
Acesta adaugă că „românii trebuie să afle câte din aceste hotărâri de Guvern sunt secrete doar pentru a nu se afla pomenile făcute camarilei politice din banii noștri și câte sunt clasificate pentru că, într-adevăr, conțin informații de natură militară. Premierul Nicolae Ciucă a secretizat peste 60 de HG-uri în timpul mandatului său și, dacă în toate este vorba despre același argument nejuridic pentru netransparență ca în cazul vilei președintelui Iohannis (să nu știe proștii) înseamnă că avem un stat capturat și privatizat de cei care îl conduc”.
Președintele, lovit de ghinioane pe final de mandat. Instanța obligă Președinția să publice cheltuielile de lux
Confortul informațiilor secretizate de care s-a bucurat, în acești ani, președintele Klaus Iohannis pare să se năruie cărămidă cu cărămidă. Ieri, Tribunalul București a decis că Administrația Prezidențială trebuie să comunice, în termen de 10 zile de la rămânerea definitivă a hotărârii, toate informațiile privind cheltuielile pe deplasările externe ale lui Klaus Iohannis solicitate de deputatul USR Claudiu Năsui, considerate de interes public. Încheierea Tribunalului nu este definitivă și poate fi atacată cu recurs în 15 zile.
„Am câștigat procesul împotriva lui Klaus Iohannis. Acum un an, l-am dat în judecată pe Klaus Iohannis pentru a desecretiza cheltuielile sale cu deplasările cu avioane de lux. Nu de alta, dar nu le făcea din banii lui sau ai PNL, ci din banii dumneavoastră. Fac aceste procese nu numai pentru transparență, ci și pentru a demonstra tuturor că se pot reduce cheltuielile statului”, a scris Claudiu Năsui pe contul său de socializare.
În paralel, și PSD vrea să afle cât au costat deplasările de lux și escalele la Sibiu ale președintelui României, cazarea cu ocazia deplasărilor interne şi externe, vacanţele de schi, terenurile de golf de la Vila Lac 3, dar şi modernizările şi alte investiţii realizate Vilei de la Neptun. În acest sens, grupurile parlamentare ale PSD au cerut Birourilor permanente reunite ale celor două Camere ale Legislativului să introducă, pe ordinea de zi, un proiect de Hotărâre a Parlamentului pentru înfiinţarea unei comisii comune de anchetă cu privire la cheltuielile efectuate de Administraţia Prezidenţială şi de alte instituţii ale statului în interesul personal al preşedintelui României, Klaus Iohannis.