Ministerul Energiei face un pas important pentru dezvoltarea energiei eoliene offshore și a pus în consultare publică un proiect de hotărâre de guvern privind aprobarea listei perimetrelor eoliene offshore care pot fi concesionate în sectorul românesc al Mării Negre.
Autoritățile au decis concesionarea treptată a șase perimetre, estimându-se că pe ele va fi instalată o capacitate eoliană de 6 GW. Prin Strategia energetică 2025-2035, România și-a fixat ca obiectiv dezvoltarea în sectorul românesc al Mării Negre a unei capacități eoliene offshore de 3 GW până în 2035. Concesionarea acestor zone se va face în baza unui studiu de identificare și delimitare a perimetrelor offshore, finanțat cu sprijinul instituțiilor financiare internaționale. România a adoptat Legea nr. 121/2024 privind energia eoliană offshore, prin care a fost stabilit cadrul legislativ primar clar și predictibil pentru dezvoltarea proiectelor de producere a energiei electrice din surse regenerabile în largul Mării Negre și a desemnat Ministerul Energiei drept autoritate competentă pentru concesionarea perimetrelor offshore.
Adoptarea acestui act normativ permite inițierea procedurilor competitive de atribuire a concesiunilor pentru dezvoltarea de centrale electrice eoliene offshore și creează cadrul necesar pentru valorificarea potențialului eolian al Mării Negre. De asemenea, actul normativ contribuie la îndeplinirea angajamentelor asumate de țara noastră prin Planul Național de Redresare și Reziliență (Jalonul 116), precum și la atingerea obiectivelor naționale și europene privind tranziția energetică și decarbonizarea, precizează inițiatorul său în expunerea de motive.
Întârzieri pe toată linia
Conform Legii nr. 121/2024 privind energia eoliană offshore, procedurile pentru realizarea studiului de specialitate în baza căruia să fie stabilite perimetrele care vor fi concesionate trebuiau inițiate în termen de trei luni de la intrarea în vigoare a legii. Cu toate acestea, ele au fost lansate abia în mai 2025. De asemenea, aprobarea perimetrelor offshore trebuia făcută de Guvern până pe 31 martie 2025, dar abia acum a fost pusă în dezbatere publică hotărârea de guvern pentru aprobarea lor.
Dezvoltarea se va face etapizat
Cele șase perimetre vor fi dezvoltate în trei faze. Astfel, Faza 1 va include perimetrele 1 și 2 și va avea o capacitate totală instalată de 3,1 GW. Această zonă va fi dezvoltată prima pentru că tehnologiile actuale sunt fezabile pentru aceste proiecte. În Faza 2, care va fi dezvoltată pe termen mediu, vor fi concesionate perimetrele 4 și 5, și aici va fi dezvoltată o capacitate de 2,4 GW. În Faza 3 va fi concesionat cel de-al șaselea perimetru și pe el se va dezvolta o capacitate eoliană offshore de 6 GW. Pentru ca această zonă să devină fezabilă, ar fi necesar ca tehnologiile fundațiilor fixe de mare adâncime sau flotante să evolueze. De asemenea, în prezent această zonă se suprapune peste zone militare care ar trebui mutate în viitor, dacă anumite zone de concesiune se vor suprapune peste ele. În aceste condiții, este posibil ca această zonă să se dezvolte numai după 2035, se precizează în proiect.
Economia națională poate câștiga până la 27 mld. euro
Potrivit analizelor realizate în cadrul raportului Băncii Mondiale Offshore Wind Roadmap for Romania, zona Mării Negre dispune de resurse eoliene semnificative, cu viteze medii ale vântului ce depășesc 7,5 m/s, fiind estimat un potențial tehnic total de aproximativ 76 GW, din care circa 22 GW ar putea fi instalați pe fundații fixe, iar 54 GW prin tehnologii flotante. Scenariile de dezvoltare analizate indică posibilitatea instalării unei capacități de 3 GW până în anul 2035 (scenariul moderat), respectiv până la 7 GW în cazul unei dezvoltări accelerate, ceea ce ar putea acoperi o pondere semnificativă din necesarul de energie electrică al României. Obiectivul instalării de 3 GW până în anul 2035 este asumat și prin Strategia energetică a României 2025–2035 și urmează a fi atins prin perimetrele din Faza 1, a căror capacitate totală estimată este de aproximativ 3,1 GW. Dezvoltarea sectorului eolian offshore va avea un impact pozitiv asupra economiei naționale, prin atragerea de investiții semnificative, dezvoltarea lanțurilor de aprovizionare și crearea de locuri de muncă, valoarea adăugată estimată fiind cuprinsă între 16 și 27 miliarde de euro.
Costurile aferente dezvoltării proiectelor de energie electrică eoliană offshore vor fi suportate de operatorii economici concesionari, din surse proprii sau atrase.
Dezvoltarea industriei eoliene în porturi, alt proiect întârziat
Pentru a sprijini instalarea centralelor eoliene offshore, Guvernul vrea dezvoltarea în porturile românești a unor hale industriale de mari dimensiuni pentru producția și asamblarea componentelor eoliene (turnuri, pale, nacele, fundații). Aceste facilități vor fi amplasate în perimetre portuare sau în zone industriale adiacente, ce vor fi identificate în coordonare cu administrațiile portuare, prin procese de planificare spațială și reglementare urbanistică, în cadrul Strategiei de Dezvoltare a Transportului Naval (Jalonul nr. 71 din PNRR). Aceste hale trebuie proiectate și amenajate structural, astfel încât să permită desfășurarea operațiunilor de ridicare și manipulare grea. Echipamentele specializate (precum macaralele sau platformele mobile) vor fi, de regulă, furnizate și operate de dezvoltatorul proiectului eolian offshore sau de contractanții acestuia, în funcție de configurația proiectului.
Realizarea acestor investiții ar urma să se facă în baza unor studii de fezabilitate și a evaluărilor portuare care trebuie finalizate până la sfârșitul anului 2026, dar ele nici măcar nu sunt lansate până la această dată.
Citește și: Pentru a gestiona nimicul, în România trebuie schimbată și legislația | Jurnalul