Judecătorii Tribunalului București decid, astăzi, dacă suspendă provizoriu hotărârile adoptate la Consiliul Național al PNL prin care a fost convocat, la finalul lunii trecute, congresul extraordinar al partidului, unde Ilie Bolojan a fost înscăunat „faraon”. Tot astăzi, aceeași instanță va judeca și procesul prin care adversarii lui Ilie Bolojan din interiorul partidului au cerut anularea hotărârilor adoptate la acest congres extraordinar. Pe lista reclamanților se află 17 parlamentari PNL, un primar PNL și doi președinți PNL de consilii județene. PNL – aripa Bolojan și cei de la USR își revendică, zilele acestea, locul de lider, ca și alianță, cu cei mai mulți parlamentari, peste PSD. Însă, în calculul lor intră, în mod greșit, și cei 17 „disidenți” din PNL. Formațiunea liberală figurează, în mod oficial, cu 79 de senatori și deputați. În realitate, fără cei 17 „disidenți”, PNL are doar 62 de parlamentari, din care 8 sunt racolați de la PSD, AUR, SOS România și POT. De astăzi, Parlamentul României a intrat în vacanță, până pe data de 1 septembrie, iar România are, la Palatul Victoria, un guvern demis, cu puteri limitate, care funcționează în această materie de 59 de zile. La 1 septembrie, dacă lucrurile rămân exact așa peste vară, guvernul demis și intermar Bolojan ar putea „sparge” recordul național de provizorat, ajungând la 132 de zile de funcționare de la moțiunea de cenzură. Președintele României, Nicușor Dan, a arătat ieri că, în privința formării unei majorități care să instaleze un nou Executiv, ne aflăm într-un blocaj total. Șeful statului a confirmat că PNL s-a răzgândit și că și-a încălcat promisiunea făcută în fața lui că va susține învestirea unui guvern monocolor PSD. Nicușor Dan a declarat că, pentru moment, nu va mai încerca să se implice în rezolvarea crizei, deoarece ar fi inutil, și că așteaptă ca partidele să cadă, în cele din urmă, la o înțelegere. Însă, oricare ar fi această înțelegere, aceasta nu poate include formațiunea AUR.
Tribunalul București a rămas, ieri, în pronunțare, urmând să anunțe, astăzi, sentința în procesul în care adversarii lui Ilie Bolojan din interiorul Partidului Național Liberal au cerut emiterea unei ordonanțe președințiale pentru suspendarea provizorie a executării efectelor hotărârilor adoptate de către Consiliul Național Extraordinar al PNL, din data de 19 iunie 2026. Este vorba despre hotărârile prin care s-a convocat Congresul Extraordinar, despre hotărârea prin care s-a supus la vot în cadrul acestui congres a modificării statutului partidului - în sensul de reducere a numărului de prim-vicepreședinți de la patru la unul singur -, dar și despre aprobarea hotărârii de a propune sancționarea cu excluderea din PNL a membrilor care au susținut și votat învestirea Guvernului ce ar fi trebui să fie condus de către premierul desemnat Adrian Veștea.
Cererea, care urmează să fie soluționată, pe fond, astăzi, începând cu ora 15.00, face obiectul dosarului nr. 26128/3/2026, înregistrat la instanță la data de 26 iunie 2026.
Tot astăzi, la aceeași instanță a Tribunalului București, urmează să se judece primul termen al unui al doilea proces, care face obiectul dosarului nr. 26126/3/2026, înregistrat în data de 26 iunie 2026, prin care aceiași membri ai PNL au formulat o cerere de ordonanță președințială de suspendare provizorie a executării efectelor hotărârilor adoptate la Congresul extraordinar al PNL din data de 21 iunie 2026.
Un al treilea proces aflat pe rolul Tribunalului București, având aceiași reclamanți, face obiectul dosarului nr. 26120/3/2036, înregistrat la 26 iunie 2026 și se referă la anularea actelor Congresului extraordinar al PNL din 21 iunie 2026, în timp ce un alt dosar, înregistrat tot la Tribunalul București, tot în 26 iunie 2026, sub numărul 26127/3/2026, se referă la anularea actelor Consiliului Național al PNL din 19 iunie 2026. În aceste două ultime dosare, instanța nu a alocat încă un prim termen de judecată.
17 parlamentari și cel puțin doi șefi de consilii județene – scăzuți din calculele PNL
Reclamanții sunt Monica Anisie, Andrei Baciu, Lucian Bode, Rareș Bogdan, Sorin Cîmpeanu, Alina Gorghiu, Ion Iordache, Aneta Matei, Ciprian Pandea, Nicoleta Pauliuc, Răzvan Prișcă, Sebastian Mihai Rusu, George Scarlat, Dragoș Soare, Ionuț Stroe, Hubert Thuma, Adrian Veștea, Mihai Veștea și Eduard Mititelu. Iar, într-un alt litigiu, aflat pe rolul Tribunalului Ilfov, pe lista reclamanților se mai află și parlamentarul PNL Mihai Culeafă.
În total, la acest moment, tabăra anti-Bolojan din interiorul Partidului Național Liberal este compusă din cel puțin 17 parlamentari, dintr-un primar de municipiu și de doi, dacă nu chiar patru președinți de consilii județene. Concret, Monica Anisie și Sorin Cîmpeanu sunt senatori PNL de București. Andrei Baciu, Răzvan Prișcăși Ionuț Marian Stroe sunt deputați PNL de București. Sebastian Mihail Rusu și Mihail Veștea reprezintă PNL Brașov în Camera Deputaților, respectiv în Senatul României. Lucian Bode este deputat PNL de Sălaj, Alina Gheorghiu este deputat PNL de Argeș, Ion Iordache este deputat PNL de Gorj, Aneta Matei este deputat PNL de Giurgiu, Mihai Culeafă este deputat PNL de Mehedinți, Ciprian Pandea este deputat PNL de Călărași, Nicoleta Pauliuc este senator PNL de Ilfov, George Scarlat este deputat PNL de Galați, iar Eduard Mihail Mititelu este deputat PNL de Botoșani. Această listă poate fi completată cu senatorul PNL de Prahova Cătălin Predoiu, care, la rândul său, a fost prezent în sala de plen reunit al Parlamentului și și-a exprimat votul pentru învestirea Guvernului Veștea.
Pe lista „disidenților” se află și Dragoș Soare, primarul PNL al municipiului Slobozia, Adrian Veștea, președintele PNL al Consiliului Județean Brașov, Hubert Thuma, președintele PNL al Consiliului Județean Ilfov, și, posibil, Toma Petcu, președintele PNL al Consiliului Județean Giurgiu, și Alin Tișe, președintele PNL al Consiliului Județean Cluj.
Traseiștii din zona „extremistă”, racolați pentru a reface „oștirea” reformistă
Surse politice arată că acești liberali sau majoritatea lor, care s-au poziționat împotriva lui Ilie Bolojan în chestiunea învestirii Cabinetului Veștea, urmează să fondeze o platformă liberal-conservatoare în interiorul PNL. Iar dacă nu vor avea câștig de cauză în instanță, unde speră să întoarcă deciziile de excludere, această platformă ar urma să fie transformată într-un partid politic, denumit Partidul Liberal Conservator, care să conlucreze cu președintele României, Nicușor Dan. Nu este exclusă chiar o fuziune a acestei noi formațiuni cu PMP, care să-l includă și pe Eugen Tomac și care să preia și o parte din parlamentarii neafiliați.
Săptămâna aceasta, mai mulți comunicatori ai PNL și USR au transmis un mesaj de forță la adresa PSD. Disputa s-a purtat pe tema partidului care are cele mai multe mandate în Parlament și care, astfel, ar avea întâietate pentru a primi funcția de prim-ministru al unui guvern minoritar. PNL și USR susțin că, împreună, au mai mulți senatori și deputați decât PSD, mai exact că au 138 de parlamentari, față de cei 127 ai PSD. La acest calcul, intră cei 59 de parlamentari ai USR și cei 79 de parlamentari ai PNL. În realitate, PNL are numai 62 de parlamentari, deoarece cei 17 „disidenți” nu pot fi luați în calcul la un vot care să îl favorizeze pe Ilie Bolojan.
Mai mult, din cei 62 de parlamentari PNL, opt sunt oameni racolați de la AUR, SOS România, POT și PSD. Vorbim despre senatorul Grigore Adrian Peiu (ales pe listele SOS România, transferat la PACE și devenit liberal în 24 iunie 2026), despre senatorul Ștefan Borțun (ales pe listele POT, transferat la PACE și devenit liberal la 29 iunie 2026), despre senatorul Sorin Silviu Petrea (ales pe listele SOS România, transferat la PACE și devenit liberal la 29 iunie 2026), despre deputatul Iosif Florin Jianu (ales pe listele SOS România, transferat la PSD și devenit liberal la data de 26 mai 2026), despre deputatul Alexandrin Moiseev (ales pe listele SOS România, transferat la PSD și devenit liberal la 6 mai 2026), despre deputata Andreea Firuța Neacșu (aleasă pe listele AUR, transferată la PNL în 8 septembrie 2025), despre deputatul Emanoil Neagu (ales pe listele PSD și mutat la PNL în 29 aprilie 2026) și despre deputatul Andrei Ionuț Teslariu (ales pe listele POT, devenit liberal în 21 mai 2026). Dacă aceste racolări nu ar fi avut loc, astăzi PNL ar fi avut, în realitate, doar 54 de parlamentari, sub numărul aleșilor USR.
Executivul demis intră în a treia lună de interimat. Cu șanse să rămână chiar și 132 de zile
Ieri, a fost ultima zi în care criza politică generată de inexistența unui guvern cu puteri depline putea fi soluționată, înainte de încheierea sesiunii parlamentare. Senatorii și deputații se află, de astăzi, în vacanță până pe data de 1 septembrie 2025. Tot de astăzi, România nu mai are nici Parlament care să suplinească prerogativele unui Executiv, nici Guvern care să poate emite ordonanțe simple și ordonanțe de urgență.
Până ieri, România a funcționat cu un guvern demis și interimar la Palatul Victoria pentru o perioadă de 59 de zile, termen scurs de la votul moțiunii de cenzură. Liderul UDMR, Kelemen Hunor, vorbea, în urmă cu două zile, de o posibilă rezolvare a acestei crize guvernamentale până la finalul lunii iulie, propunând chiar învestirea unui guvern majoritar PNL-PSD-UDMR. La 31 iulie 2026 se împlinesc 90 de zile de la demiterea Cabinetului Bolojan. Dacă nici la finalul lunii viitoare nu se va instala un guvern cu puteri depline, atunci Ilie Bolojan va rămâne interimar cel puțin până la data de 1 septembrie 2026, când Parlamentul se întoarce din vacanță. Asta ar însemna doborârea oricărui record de longevitate al unui Executiv interimar la Palatul Victoria, de 132 de zile.
Nicușor Dan: „Nu vreau să ne mai jucăm de-a prim-ministrul”
Președintele Nicușor Dan a declarat, ieri, într-o conferință de presă, că România traversează o perioadă politică complicată, însă instituțiile statului funcționează, iar marile obiective asumate de țară beneficiază de un consens politic. Șeful statului a făcut apel la partide să intensifice negocierile pentru formarea unui nou guvern cu puteri depline. „Eu sunt, în situația în care suntem după două luni fără guvern, eu nu cer prea multe. Eu cer să existe 233 de oameni de care să fiu sigur că vor vota. Ca să existe cei 233 de oameni, ca ei să se înțeleagă între ei, trebuie să fie un acord din chipul ei. Dar, din perspectiva mea, eu nu cer niciun acord, nici o comisie, doar să fie 233 de oameni. Nu cred că asta e problema. Problema este dacă există o majoritate care să țină o guvernare. În momentul ăsta nu există acea majoritate”, a transmis președintele, care a adăugat că „eu, în continuare, nu înțeleg de ce n-a trecut Guvernul Tomac. Eu am făcut două propuneri, așa cum le-am considerat potrivite, crezând că ele vor trece. N-au trecut, responsabilitatea e la partide. Aștept partidele, repet, responsabilitatea e la ele și aștept ca ele să vină cu soluția de majoritate. Și cred că și responsabilitatea, și așteptarea oamenilor este să ieșim din criza asta politică”.
Întrebat de ce nu face o alegere între cele două variante, șeful statului a explicat că situația diferă de tentativele anterioare de formare a Guvernului. „Spre deosebire de situațiile anterioare, când era o așteptare rezonabilă că Guvernul va trece, acum este o certitudine că nu va trece. Și nu vreau să facem un exercițiu de «hai să ne jucăm de-a prim-ministrul» și de desemnare a Guvernului”, a răspuns acesta.
Exclus AUR
Mai departe, întrebat dacă Palatul Cotroceni ar putea găzdui noi negocieri între liderii politici, după modelul discuțiilor din trecut, șeful statului a spus că nu exclude o implicare direct, Nicușor Dan a precizat că „Dacă e nevoie, pot să fac asta, vă dați seama, că pot să fac orice e nevoie. Însă nu simt că aș ajuta în momentul ăsta. (…) Pe partea politică, dacă mă solicită cineva, intervin, dar sincer nu cred că ajută mult. Până în momentul ăsta nu am avut o astfel de solicitare”.
Întrebat despre faptul că negocierile durează de aproape două luni, președintele a răspuns că „Toată lumea discută aici, nu am ce să reproșez partidelor. Inclusiv ieri au discutat. Dar, din moment ce după două luni nu s-a găsit o soluție, înseamnă că e o problemă peste toate. De asemenea, chestionat dacă PNL i-a cerut să ofere garanții că PSD își va respecta angajamentele într-un eventual acord parlamentar, președintele a negat: „Nu. Am primit informația că, după analiză, nu se va susține un guvern monocolor PSD”.
De asemenea, întrebat direct dacă ar desemna un premier susținut de AUR, în cazul în care acesta ar avea o majoritate parlamentară, Nicușor Dan a evitat inițial un răspuns categoric: „Ca un premier să ajungă să formeze o majoritate, trebuie să fie desemnat. Și am spus că, în momentul desemnării, vreau să existe o majoritate. (…) Nu există această ipoteză (ca din majoritatea care să susțină Guvernul să facă parte și AUR – n.red.)”.