În respectiva propunere de act normativ, inițiată de doi deputați USR, se propune limitarea mandatelor directorilor civili ai SRI și SIE sau ai directorilor generali militari de la SPP, STS, DGPI sau DIA tot la două, dar cu o durată de patru ani fiecare. Proiectul a fost avizat negativ de către Consiliul Legislativ, iar Comisia comună a Camerei Deputaților și Senatului de control al activității SRI a remis, săptămâna trecută, un raport preliminar de respingere. Acest raport preliminar a fost asumat și de Comisia pentru Apărare din Camera Deputaților, care a decis, cu unanimitate de voturi, să transmită plenului un raport de respingere a proiectului de lege. Din ambele comisii fac parte inclusiv parlamentari de la USR, colegi de partid cu inițiatorii propunerii legislative, iar actul normativ se află deja pe lista de vot la Camera Deputaților.
Candidatul PSD la alegerile prezidențiale din 24 noiembrie și premier în funcție, Marcel Ciolacu, a atins, miercuri seara, în cadrul dezbaterilor electorale organizate de postul de televiziune Antena 3 CNN, tema numirii conducerii serviciilor de informații din România, luându-și, cu acest prilej, un angajament în această chestiune, în perspectiva alegerii sale la Palatul Cotroceni.
„Sunt două lucruri: mandatele șefilor de servicii și mandatul șefului Apărării. Ele trebuie legate de mandatele președintelui. Nu pot să fie mai mult de două și fiecare trebuie să fie de cinci ani”, a precizat prezidențiabilul Marcel Ciolacu. Acesta a adăugat că „cred că cutuma ca șeful unui serviciu să fie propus de Putere și șeful celuilalt serviciu să fie propus de Opoziție este o cutumă corectă. Chiar dacă pare că este atributul meu (al președintelui României – n.red.) este atributul Parlamentului României, pentru că ei (senatorii și deputații – n.red.) votează. Decizia se ia în CSAT. Eu nu sunt Klaus Iohannis. Funcționez altfel. Voi sta de vorbă și cu Puterea, și cu Opoziția”.
Angajamentul lui Marcel Ciolacu este, însă, sabotat, chiar de către Parlamentul României și chiar în plină campanie electorală.
Proiectul include și o procedură de demitere
Astfel, la Camera Deputaților a intrat la vot o propunere legislativă, denumită PLX 496.2024, reprezentând un proiect de lege privind limitarea numărului de mandate ale conducătorilor serviciilor secrete. Este un proiect de lege inițiat, culmea, de către cei de la USR, prin deputații Diana Stoica și Emanuel Ungureanu, iar la sabotarea lui contribuie parlamentari de la toate partidele, inclusiv de la USR.
Conform acestui proiect de lege, mandatul directorului Serviciului Român de Informații, al directorului Serviciului de Informații Externe, al directorului Serviciului de Protecție și Pază, al directorului Serviciului de Telecomunicații Speciale, al directorului Direcției Generale de Protecție Internă din cadrul Ministerului Afacerilor Interne și cel al directorului general al Direcției Generale de Informații a Apărării ar trebui să fie limitat la patru ani și să poată fi reînnoit o singură dată.
Mai departe, proiectul propune ca directorul Serviciului Român de Informații să aibă rang de ministru și să fie numit de către Camera Deputaților și Senat, în ședință comună, la propunerea președintelui României, și să poată fi eliberat din funcție de către cele două Camere ale Parlamentului, la propunerea președintelui României sau a cel puțin unei treimi din numărul total al senatorilor și deputaților.
În ceea ce privește directorul SIE, proiectul propune ca acesta să fie numit de Parlament, la propunerea președintelui României. Șeful SPP ar trebui să fie numit de președintele României, la propunerea Consiliului Suprem de Apărare al Țării (CSAT), iar directorul general al Direcție de Informații a Apărării să fie numit de către ministrul Apărării, cu avizul CSAT.
Prima piedică, la Consiliul Legislativ
În esență, proiectul de lege în discuție se pliază aproape perfect pe angajamentul lui Marcel Ciolacu, cu diferența că, în timp ce liderul PSD promite reducerea mandatului șefilor serviciilor secrete la cinci ani, propunerea legislativă vizează reducerea acestora la câte 4 ani.
Sabotarea acestei inițiative, însă, are loc chiar în timp ce candidatul PSD la prezidențiale vorbește despre acest subiect. Proiectul de lege a fost supus avizării, însă singura entitate care a avizat favorabil propunerea a fost Consiliul Economic și Social.
În schimb, la data de 23 iulie 2024, Consiliul Legislativ a decis să emită un aviz negativ, arătând că „este necesar ca propunerea legislativă să fie reconsiderată în totalitate, atât din punctul de vedere al configurării soluțiilor legislative preconizate, care trebuie să fie în concordanță cu dispozițiile legale în vigoare, cât și din punctul de vedere al soluțiilor, în acord cu exigențele de tehnică legislativă, în mod clar și precis, fără echivoc.
Deși negativ, avizul Consiliului Legislativ este unul consultativ, de care parlamentarii, atunci când sunt chemați să voteze „pentru” sau „împotriva” unui proiect de lege, pot sau nu să țină cont.
Comisia de Apărare a decis, cu unanimitate de voturi, să transmită Plenului un raport de respingere
Nu același caracter consultativ îl are, însă, și raportul pe care comisia raportoare îl transmite plenului unei Camere, deoarece acesta poate avea concluzii de adoptare sau de respingere a actului normativ examinat. În cazul de față, au fost două comisii parlamentare raportoare. Este vorba despre Comisia comună a Senatului și a Camerei Deputaților privind exercitarea controlului parlamentar asupra activității Serviciului Român de Informații și despre Comisia pentru Apărare, Ordine Publică și Siguranță Națională din Camera Deputaților.
Comisia de control parlamentar a SRI a transmis Comisiei pentru Apărare din Camera Deputaților, la data de 21 octombrie 2024, raport preliminar de respingere. De remarcat este că, din această comisie, potrivit listei componenței sale, face parte și deputatul USR Lazăr Teodor, în calitate de membru. Comisia SRI este condusă, în calitate de președinte, de către deputatul PNL Ioan Chirteș. Vicepreședinte al comisiei este deputatul PSD Mitică Marius Mărgărit, iar secretar este deputatul UDMR Csoma Botond. Ca membri, activează aici deputații PSD Oana Florea și Silviu Micu Macovei, deputații PNL Alexandru Muraru și Răzvan Prișcă, deputatul USR Lazăr Teodor și deputatul AUR Georgel Badiu.
La dezbateri au participat și reprezentanții serviciilor
În aceeași zi, Comisia pentru Apărare, Ordine Publică și Siguranță Națională din Camera Deputaților s-a întrunit pentru a lua în discuție acest proiect de lege, invitându-i la dezbateri pe secretarul de stat în MApN Eduard Bachide, pe subsecretarul de stat în MAI Adrian Pencu, pe Luiza Iordache de la SRI, pe Iustina Nițulescu de la SIE, pe Angelica Lămășanu de la STS și pe Ioana Alexandru de la STS. După care, cu unanimitate de voturi, membrii comisiei au hotărât să propună plenului Camerei Deputaților un raport de respingere a proiectului de lege. Motivul, așa cum apare el scris în acest raport, este acela că „Legea14/1992 este un act normativ cu o vechime considerabilă, a cărei actualizare necesită o abordare complexă, presupunând modificări de fond, realizate în cadrul unui proiect normativ în care să fie incluse și modificări ale unora dintre actele normative cadru, incidente în domeniul securității și apărării naționale”.
Este relevant de aflat cine sunt cei care, cu unanimitate de voturi, au adoptat acest raport de respingere. Șeful comisiei de Apărare este deputatul PNL Laurențiu Leureanu, iar vicepreședinții sunt Mihai Fifor (PSD), Nicolae Georgescu (PSD), Sorin Dan Moldovan (PNL) și Bogdan Ionuț Rudeanu (USR). Secretarii comisiei sunt Marian Iulian Rasaliu (PNL) și Viorel Salan (PSD). Iar membrii comisiei sunt Iulian Alexandru Badea (PSD), Georgel Badiu (AUR), Claudia Bengescu (PNL), Lucian Bode (PNL), Mircea Chelaru (AUR), Adrian Cozma (PNL), Nicu Fălcoi (USR), Sorin Grindeanu (PSD), Terza Jozsef Gyorgy Kulcsar (UDMR), Răzvan Andrei Lupu (neafiliat), Dan Suciu (PSD), Cristina Trăilă (PNLL), Marius Vulcan (USR) și Mihai Weber (PSD).
Mandat de 19 ani la SPP, care continuă. Ultimii doi șefi ai SRI au „domnit” 16 ani și 9 luni
Problema lungimii mandatelor șefilor serviciilor de informații din România este una mai veche și care, odată cu izbucnirea scandalului „Coldea”, a fost readusă în actualitate. La SRI, spre exemplu, Virgil Măgureanu a avut un mandat de director de 7 ani, între mai 1990 și aprilie 1997. Al doilea șef al SRI de după Revoluție, Costin Georgescu, a avut un mandat de 3 ani și 7 luni, între anii 1997 și decembrie 2000.
Radu Timofte a ocupat funcția de director al Serviciului Român de Informații timp de 6 ani și jumătate, în perioada februarie 2001 – iulie 2006. Controversatul Florian Coldea, care era prim-adjunct al șefului SRI, a ocupat, de două ori, funcția de director general interimar, pentru o durată de patru luni. Prima dată, între iulie și octombrie 2006, iar a doua oară, între ianuarie și februarie 2015.
George Cristian Maior (FOTO) este unul dintre cei mai longevivi șefi ai SRI, cu un mandat de 8 ani și 4 luni, exercitat în perioada octombrie 2006 – ianuarie 2015. Însă mandatul lui Eduard Hellvig (FOTO) a fost chiar și mai lung, de 8 ani și 5 luni, din 19 februarie 2015, până în 31 iulie 2023. De atunci și până în prezent, Serviciul Român de Informații nu mai are un șef civil numit, cu toate că au trecut, de la demisia lui Hellvig, un an și patru luni.
SPP bate, însă, toate recordurile în ceea ce privește durata mandatului unui director. Astfel, Dumitru Iliescu a avut un mandat de 6 ani și 7 luni, exercitat în perioada mai 1990 – noiembrie 1996. Apoi, a urmat Nicu Anghel, cu un mandat de 1 ani și 5 luni, între decembrie 1996 și aprilie 1998. Anghel Andreescu a condus SPP timp de 9 luni, între mai 1998 și ianuarie 1999, fiind succedat de Neculai Stoina, cu un mandat de 1 an și 9 luni, între martie 1999 și decembrie 2000.
Gabriel Naghi a avut un mandat de director SPP de 5 ani, între decembrie 2000 – și decembrie 2005. Iar Lucian Pahonțu (FOTO), directorul în exercițiu al Serviciului de Protecție și Pază, are deja un mandat de 18 ani și 11 luni, început în data de 7 decembrie 2005.
Serviciul de Informații Externe a avut un prim-adjunct al directorului care a exercitat cel mai mult interimatul funcției de director general. Este vorba despre Silviu Predoiu (FOTO), actual candidat la alegerile prezidențiale. Acesta a condus SIE timp de 4 ani și două luni. Prima dată, timp de 3 luni, între iulie și octombrie 2006, a doua oară, timp de 9 luni, între martie și decembrie 2007, după care o lună în februarie 2012, apoi 1 an și 4 luni, între septembrie 2014 și iulie 2015, iar ultima dată timp de 1 an și 10 luni, între septembrie 2016 și 1 iulie 2018.
Actualul director civil al SIE, Gabriel Vlase, se află în funcție de 5 ani și 4 luni. El și-a început mandatul în data de 4 iulie 2018.