Reîmpărțirea teritorială a țării face obiectul unui proiect de lege inițiat de doi deputați și de un senator, toți de la USR, inițiativă care, dacă ar trece de Parlament, în formula propusă, ar desființa toate județele și ar reînființa, în loc, doar opt. De asemenea, ar dispărea nu mai puțin de 208 orașe și mii de comune.
Autorii acestei propuneri legislative, denumită PLX 589/2024 privind reorganizarea administrativ-teritorială a României, sunt deputații Alin Gabriel Apostol și Teodor Lazăr, dar și senatorul Ion Narcis Mircescu. Cei trei doresc, în această inițiativă legislativă, să se înființeze o Comisie Națională de Reorganizare Teritorială, „constituită din reprezentanți ai administrațiilor publice centrale și locale cu atribuții în amenajarea teritoriului, din reprezentanți ai organizațiilor profesionale în domeniu, precum și din reprezentanți ai asociațiilor comunitare reprezentative”, iar „la ședințele Comisiei să poată participa și observatori din partea ONG-urilor”.
Proiectul în cauză prevede că, „de la momentul constituirii, Comisia se întrunește și elaborează, în termen de 12 luni, Strategia de Reorganizare Teritorială. Strategia se redactează în conformitate cu prevederile prezentei legi. La finalizarea Strategiei, aceasta este supusă dezbaterii publice pentru o perioadă de 6 luni. La finalul dezbaterilor, Guvernul, prin Ministerul Dezvoltării și Lucrărilor Publice, înaintează Parlamentului Strategia, pentru a fi dezbătută și votată”.
Districte, în loc de sectoare
În continuare, această inițiativă legislativă vizează faptul că alegerile locale la care populația a participat în data de 9 iunie 2024 au fost degeaba, deoarece urmează să aibă loc alte alegeri, după adoptarea acestei strategii, în unitățile administrativ-teritoriale ce se vor constitui în noile condiții.
Mai exact, se precizează că, de la constituirea Comisiei și până la adoptarea Strategiei, „localitățile pot fuziona, cu acordul Comisiei,”, iar „localitățile fuzionate beneficiază de îndată de o creștere de șapte puncte procentuale a cotei din impozitul pe venit pentru o perioadă de zece ani, precum și de alte stimulente care pot fi acordate prin decizie a Comisiei”.
De asemenea, potrivit textului citat, „în termen de 12 luni de la adoptarea legii ce urmează a fi votată de Parlament la propunerea Guvernului, se desfășoară alegeri pentru autoritățile administrației teritoriului României”.
„Teritoriul României este organizat în unități administrativ-teritoriale, astfel: județe, municipii, orașe și comune”, se mai precizează în acest proiect de lege, în care se adaugă: „Capitala României este municipiul București”.
Ei bine, dând dovadă de o disonanță cognitivă politică, autorii acestui proiect de lege par să intre în contradicție cu dezideratul actualului primar general al Capitalei, Nicușor Dan, care pregătește organizarea unui referendum local pentru a lăsa, practic, cele șase sectoare fără bugete și fără atributul de a mai emite autorizații de construire. Iar referendumul lui Nicușor Dan este sprijinit, cu toate forțele, chiar de către USR.
În aceste condiții, în mod paradoxal, în proiectul de lege propus, parlamentarii inițiatori prevăd că „Municipiul București este organizat în subdiviziuni administrativ-teritoriale, denumite districte”, iar „forma, atribuțiile și modul de organizare a acestora se stabilesc ulterior adoptării Strategiei de Reorganizare Teritorială”.
Opt superjudețe
Cea mai importantă ideea a acestui proiect de lege vizează reorganizarea județelor. În textul legii, județul este definit drept unitatea administrativ-teritorială prevăzută în Codul Administrativ, declarată ca atare prin lege.
În anexă, este prezentată și noua formă de împărțire administrativ-teritorială a României, dar doar pe opt județe.
Se dorește, astfel, înființarea Județului Nord-Est, prin comasarea actualelor județe Bacău, Botoșani, Iași, Neamț, Suceava și Vaslui.
Ar urma să se înființeze Județul Sud-Est, prin comasarea actualelor județe Brăila, Buzău, Constanța, Galați, Tulcea și Vrancea.
Alt superjudeț ce ar trebui înființat se numește Județul Sud-Muntenia, apărut ca urmare a comasării actualelor județe Argeș, Călărași, Dâmbovița, Ialomița, Prahova și Teleorman.
De asemenea, ar trebui să se înființeze noul Județ Sud-Vest Oltenia, rezultat din comasarea actualelor județe Dolj, Gorj, Mehedinți, Olt și Vâlcea.
Județul Vest ar rezulta, la rândul său, din comasarea actualelor județe Arad, Caraș-Severin, Hunedoara și Timiș.
În continuare, ar urma să ia ființă Județul Nord-Vest, ca urmare a comasării actualelor județe Bihor, Bistrița-Năsăud, Cluj, Maramureș, Satu Mare și Sălaj.
Județul Centru ar trebui să comaseze actualele județe Alba, Brașov, Covasna, Harghita, Mureș și Sibiu.
Ultimul superjudeț care ar trebui să fie înființat, potrivit acestui proiect de act normativ, se numește Județul București-Ilfov, rezultat din comasarea municipiului București cu județul Ilfov.
Comuna – minimum 3.000 de locuitori. Orașul – minimum 20.000
În aceeași lege propusă de cei de la USR, comuna ar trebui să fie definită drept unitatea administrativ-teritorială prevăzută în Codul Administrativ. „Comunele cuprind mai multe sate. Satul în care își au sediul autoritățile administrației publice locale este sat-reședință de comună”, prevede acest proiect de lege.
Mai mult, „comunele se stabilesc ulterior adoptări Strategiei și nu vor putea avea mai puțin de 3.000 de locuitori sau o rază mai mare de 25 de kilometri de la centrul satului-reședință de comună până la cel mai îndepărtat sat”. Dacă această variantă legislativă ar intra în vigoare în această formă, este de anticipat că vor dispărea mii de comune din România. Însă proiectul prevede și o „portiță” de evitare a acestei situații. „Comisia Națională de reorganizare Teritorială poate stabili excepții de la aceste criterii, pentru cazuri temeinic justificate”, au decis autorii proiectului.
În lege, se mai specifică faptul că „se interzice orice modificare a limitelor teritoriale ale județelor, municipiilor, orașelor și comunelor care are ca scop sau drept efect schimbarea ponderii cetățenilor aparținând minorităților naționale în unitatea administrativ-teritorială în cauză, precum și afectarea drepturilor și libertăților acestora.
Sute de localități, în pericol de a deveni comune
Lucrurile devin cu adevărat interesante, în această lege, atunci când autorii au ajuns la capitolul orașelor și municipiilor. Astfel, în proiect se prevede că „orașele și municipiile se stabilesc ulterior adoptări Strategiei de Reorganizare teritorială (…) și nu pot avea mai puțin de 20.000 de locuitori”. De asemenea, textul mai permite ca „în plus față de Municipiul București, alte municipii pot fi organizate administrativ-teritorial sub forma districtelor”.
Plecând de la statisticile oficiale pentru anul 2021, „Jurnalul” a descoperit că, în situația în care, odată cu reorganizarea administrativ-teritorială a României, în forma propusă de parlamentarii USR, o localitate din România nu va putea avea statut de oraș decât dacă are în interiorul ei o populație de minimum 20.000 de locuitori, ar dispărea din punct de vedere juridic de pe hartă nu mai puțin de 208 orașe.
Unele dintre acestea au 5.000, iar altele au 19.996 de locuitori, iar, printre aceste orașe, se regăsesc unele mai mult decât importante, cu o istorie semnificativă. Acesta este cazul orașelor Gherla, Petrila, Turnu Măgurele, Cugir, Lupeni, Carei, Târgu Neamț, Orăștie, Târgu Secuiesc, Blaj sau Râșnov.
De asemenea, și-ar pierde statutul de oraș Câmpulung Moldovenesc, Adjud, Cernavodă, Chitila, Calafat, Bolintin-Vale, Găești, Vatra Dornei, Avrig, Vălenii de Munte, Mărășești, Comarnic, Dăbuleni, Rovinari, Videle, Sovata, Târgu Frumos, Nehoiu, Odobești, Topoloveni, Titu sau Murfatlar.
Dacă legea celor de la USR ar fi adoptată, Sinaia nu ar mai putea avea titlul de oraș, dar nici Hațeg, Eforie, Orșova, Iernut, Întorsura Buzăului, Huedin, Techirghiol, Bumbești-Jiu, Târgu Cărbunești, Călimănești, Ghimbav, Nădlac, Horezu, Fieni, Răcari, Bicaz, Piatra-Olt, Lehliu Gară, Deta, Bușteni, Rupea, Slănic-Prahova, Copșa Mică, Baia de Aramă, Abrud, Bechet, Predeal, Slănic Moldova, Azuga, Băile Herculane, Băile Olănești, Miercurea Sibiului, Aninoasa, Sulina, Băile Govora sau Băile Tușnad.
Fiecare din sectoarele Capitalei, cărora Nicușor Dan le-a declarat război, au populația mai numeroasă decât reședințele de județ.
Inițiatorii acestui proiect de lege afirmă, în expunerea de motive, că „trendul european este să nu se mai pună accent pe județe, ci pe regiuni” și invocă necesitatea reorganizării administrativ-teritoriale ca o măsură de a elimina discrepanțele de dezvoltare între anumite zone, dar și localități.
Într-un tabel anexat, inițiatorii prezintă, spre exemplu, defalcat numărul de locuitori ai sectoarelor Bucureștiului, sectoare cărora actualul primar al Capitalei, Nicușor Dan, le-a pus gând rău. Edilul general vrea, printr-un referendum local, să preia de la aceste șase sectoare, atât bugetele, cât și atributul emiterii autorizațiilor de construire, ceea ce ar conduce la desființarea, de facto, a acestor unități administrativ-teritoriale.
În 2023, în Sectorul 1, locuiau oficial 224.764 de locuitori, fiind, de altfel, și cel mai puțin numeros sector. Sectorul 2 număra 290.507 locuitor, Sectorul 3 – 373.566 locuitori, Sectorul 4 – 287.828, Sectorul 5 – 239.607 locuitori și Sectorul 6 – 325.759 de locuitori.
Fiecare dintre aceste sectoare are mai mulți locuitori decât municipii reședință de județ importante din România. Spre exemplu, al doilea municipiu ca densitate, după București, este Cluj-Napoca, cu 286.598 locuitori, ceea ce înseamnă că Sectoarele 2, 3, 4 și 6 sunt mult mai populate. Timișoara are 250.849 locuitori, Brașovul are 247.589 locuitori, Constanța are 263.699 locuitori, Iașiul are 271.692 locuitori, Craiova are 241.140 locuitori, Ploieștiul are 180.540 locuitori, Piteștiul are 141.275 locuitori, Sibiul are 134.309 locuitori, iar Giurgiul are 54.551 locuitori. Toate aceste municipii sunt administrate de propria primărie, cu propriul buget stabilit, care colectează taxe și impozite locale și care emit, prn conducătorii lor, autorizații de construire.