Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Uniunea Europeană vrea să impună, în anii următori, reguli mai stricte în ceea ce privește siguranța pe drumurile publice. Anul trecut, peste 25.000 de persoane și-au pierdut viața, la nivelul Uniunii, în accidente rutiere, iar România se situează pe primul loc, cu 96 de morți la un milion de locuitori. Tot în doi-trei ani, producătorii auto vor trebui să vândă mașini care îndeplinesc norme draconice în ceea ce privește emisia de noxe, cerință care va duce la implementarea de noi tehnologii costisitoare. Nu în ultimul rând, competiția actuală se poartă la nivelul tehnologiilor autonome. Toate aceste costuri se vor reflecta în prețul viitoarelor automobile.
România a înregistrat 96 de decese la un milion de locuitori în anul 2018 pe drumurile publice și, chiar dacă sunt cu două decese mai puțin decât în 2017, țara noastră ocupă ultimul loc în Uniunea Europeană la siguranță rutieră, deținând tristul record de mortalitate pe șosea. Raportul preliminar privind siguranța pe șosele, care a fost dat publicității de Comisia Europeană, arată că România înregistrează de aproape două ori mai multe decese decât media UE, care este de 49 de cazuri la milion. Spre deosebire de noi, Bulgaria a reușit să-și îmbunătățească vizibil siguranța pe drumuri, înregistrând o scădere a numărului de morți în accidente, de la 96, cât avea în 2017, la 88 în 2018. Numărul de victime mortale înregistrat este o oglindă a stării infrastructurii puse la dispoziție șoferilor, dar și a comportamentului acestora la volan și a respectului pentru lege. Cu cât există mai multe autrostrăzi, cu atât numărul de accidente mortale scade. Letonia, Croația și Polonia au înregistrat în jur de 76-78 de decese la milion, în timp ce Ungaria, Grecia, Cehia și Lituania au între 60 și 70 de astfel de cazuri nefericite. La polul opus, se situează Marea Britanie, unde există doar 28 de cazuri mortale la milionul de locuitori, urmată de Danemarca, Irlanda, Olanda și Suedia.
Sisteme obligatorii
Pentru a reduce cazurile de accidente și pentru a ridica nivelul de siguranță, Uniunea Europeană introduce un nou regulament, care impune standarde ce ar urma să fie aplicate începând cu anul 2021 pentru automobilele noi. Conform noilor norme, toate autovehiculele (inclusiv camioanele, autobuzele, furgonetele şi vehiculele utilitare sport) vor trebui să fie echipate cu următoarele elemente de siguranţă: sisteme de asistenţă inteligentă pentru controlul vitezei; facilitarea instalării sistemelor antidemaraj cu etilotest; sisteme de avertizare cu privire la somnolenţă şi la lipsa de atenţie a conducătorului auto; sisteme avansate de avertizare cu privire la starea de distragere a atenţiei conducătorului auto; semnale pentru oprirea de urgenţă; sisteme de alertă la mersul înapoi; dispozitive de înregistrare a datelor privind evenimentele rutiere (accidente); sisteme de monitorizare a presiunii în pneuri. Pentru autoturisme şi autovehicule comerciale uşoare vor fi necesare măsuri de siguranţă avansate suplimentare. Acestea includ: sisteme avansate de frânare de urgenţă; sisteme de urgenţă de păstrare a benzii de circulaţie; zone extinse de protecţie a capului în cazul unui impact, care pot atenua leziunile provocate de coliziuni cu utilizatorii vulnerabili ai drumurilor, precum pietonii şi bicicliştii. Pe lângă cerinţele generale, camioanele şi autobuzele trebuie să fie echipate cu sisteme avansate capabile să detecteze pietonii şi cicliştii aflaţi în imediata apropiere a vehiculului şi să reducă în mod semnificativ unghiurile moarte din jurul maşinii.
2050, zero accidente
„Acest nou regulament va contribui la obiectivul reducerii semnificative a numărului de decese şi a vătămărilor corporale grave pe drumurile UE prin măsurile de protecţie a ocupanţilor vehiculelor şi a utilizatorilor vulnerabili ai drumurilor. Începând cu prima parte a anului 2022, noile tehnologii şi sisteme vor deveni obligatorii pentru vehiculele noi de diferite tipuri. Noul regulament va oferi, de asemenea, o oportunitate pentru producătorii de vehicule cu motor din UE de a-şi consolida poziţia de lider în sistemele inovatoare de siguranţă rutieră", a declarat ministrul Economiei, Niculae Bădălău. Regulamentul permite Comisiei Europene să adopte norme specifice privind siguranţa vehiculelor pe bază de hidrogen şi a vehiculelor automatizate cu sisteme de autonomie. Regulamentul face parte din al treilea pachet „Europa în mişcare” al Comisiei Europene, lansat în mai 2018. Pachetul urmăreşte să asigure o tranziţie lină către un sistem de mobilitate sigur, curat şi automatizat. La zece ani de la adoptarea Regulamentului privind siguranţa generală nr. 661/2009, noul regulament va oferi un impuls acţiunii de la nivelul UE privind siguranţa rutieră şi va contribui la realizarea obiectivului de zero decese şi vătămări grave din accidentele rutiere până în 2050. Pentru prima dată, acesta abordează de o manieră exhaustivă problematica specifică utilizatorilor vulnerabili ai drumurilor (în special pietoni şi biciclişti), se arată într-un comunicat al Ministerului Economiei. Regulamentul va intra în vigoare la douăzeci de zile de la data publicării în Jurnalul Oficial al UE şi se va aplica după 30 de luni de la data intrării sale în vigoare. Pentru ca producătorii auto să-și adapteze mașinile la noile cerințe europene, este prevăzută o dată de aplicare mai îndepărtată pentru un număr limitat de caracteristici. Noile reguli ce vor fi impuse de UE vor elimina de pe piața auto europeană mașini din afara Uniunii care nu au în dotare sisteme atât de stricte și sofisticate, primele vizate fiind cele provenite din China sau India, care nu pot face față, în marea lor majoritate, nici măcar regulilor actuale de siguranță.
Mașina autonomă
Citește pe Antena3.ro
Astfel de cerințe impun dezvoltarea accelerată a unui domeniu care este oricum pe lista oricărui mare producător, este vorba despre sisteme autonome de conducere a mașinii. Se estimează că nevoia de funcţii de siguranţă avansate pentru automobile automatizate şi autonome va urca veniturile generate de softurile vehiculelor de peste patru ori, la 1.200 de miliarde de dolari, până în 2030, conform celor declarate de directorul general Continental, Elmar Degenhart, citat de Reuters. "Competenţa software este esenţială pentru companiile auto de succes, dar industria nu este suficient de dezvoltată în această privinţă", a afirmat oficialul Continental, potrivit news.ro. Pentru a produce sisteme dedicate evitării accidentelor, cauzate într-o proporție covârșitoare de șofer, este nevoie de procesarea semnalelor transmise de senzori radio, video şi laser, deci de programe capabile să automatizeze procesul și de putere de procesare sporită. Ford, Toyota și General Motors au anunțat că vor forma un consorțiu care să stabilească standarde de siguranță pentru mașinile autonome.
Cei trei mari producători speră să ajute la crearea unui cadru legislativ care să permită circulația acestor vehicule pentru că apariția mașinilor autonome a pus în dificultate autoritățile care ar trebui să împace noul trend tehnologic cu siguranța rutieră. Grupul Automated Vehicle Safety Consortium, format din cele trei mărci, va trebui să-și stabilească prioritățile cu privire la schimbul de date, interacțiunea dintre vehiculele autonome și ceilalți participanți la trafic, precum și în ceea ce privește efectuarea testelor în siguranță. La un pachet legislativ similar lucrează și Volkswagen, grupul german anunțând încă de anul trecut că vrea să se alieze cu alți producători auto ca să creeze un standard al industriei în ceea ce privește tehnologia mașinilor autonome.
Problema poluării
Un al treilea segment care va duce la scumpirea mașinilor este cel legat de necesitatea reducerii emisiilor de noxe. În prezent, există doar două mărci care respectă limita de emisii de CO2 de 95 de grame pe kilometru stabilită pentru 2021: Tesla, care este exclusiv electrică, și Smart, cel mai mic produs al germanilor de la Mercedes, adresându-se în mare măsură traficului urban bazat de motoare mici. Toyota este singurul constructor de top care a scăzut sub 100 grame pe kilometru, arată un studiu al companiei de analiză Jato Dynamics. Francezii de la Renault și PSA - Peugeot, Citroen - au reușit să se încadreze la categoria sub 110 grame pe kilometru. Dacia, în schimb, a avut anul trecut o medie de 120,8 grame pe kilometru, în creștere cu 3,9 grame pe kilometru comparativ cu anul 2017. Această dinamică negativă, în ciuda cerințelor de scădere a noxelor, este dată de eliminarea treptată a motorizărilor diesel din gamă, mai ales după scandalul Dieselgate. Chiar dacă sunt considerate mai nocive, propulsoarele pe motorină sunt mai puțin poluante din punct de vedere al emisiilor de dioxid de carbon, așa că, pe de o parte, dieselurile nu vor dispărea de tot din oferta producătorilor auto, pe de altă parte, tehnologia va trebui în permanență îmbunătățită, astfel că sunt de așteptat costuri mai mari. Pentru a se încadra în limita de noxe cerută, producătorii auto recurg la diverse artificii. Ford, spre exemplu, a anunțat va începe o campanie agresivă de electrificare și hibridizare a întregii game. Pe de altă parte, Fiat-Chrysler este dispus să-i plătească sute de milioane de euro lui Elon Musk pentru ca electricele de la Tesla să fie incluse în flota FCA. Și strădaniile industriei auto nu vor trebui să se oprească aici, pentru că Parlamentul European a adoptat recent o lege care prevede reducerea emisiilor de dioxid de carbon cu 37,5% până în 2030, în comparație cu cele stabilite pentru 2021.
- 1.200 miliarde de dolari, afacere cu softuri pentru vehicule autonome în 2030.
- 99 g CO2/km, nivelul maxim de poluare pentru mașinile produse din 2021.
- 1 este locul pe care se situează România în UE la decese în accidente rutiere.
Avantaje
- siguranță sporită
- poluare mai redusă
- confort mai mare
Dezavantaje
- costuri mult mai mari
- motoare mai puțin puternice
- vid legislativ
