Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Timbrul de mediu a fost eliminat la pachet, alături de alte 101 taxe. A fost o lege şi o ambiţie politică a preşedintelului PSD. Liviu Dragnea n-a făcut nici un rabat de la obiectivele sale, dar nici nu a oferit soluţii pentru înlocuirea unor taxe.
Sunt cazuri, cum este şi cel a timbrului de mediu, în care nu este vorba de o simplă taxă, ci de o măsură fiscală cu efecte multiple. Şi vom enumera şi dezvolta cel puţin trei dintre ele: creşterea alarmantă a poluării, stoparea programelor Rabla şi Casa verde cu implicaţii directe asupra industriei auto autohtone şi blocarea celor care au de recuperat taxele anterioare, aproximativ un milion de persoane. În plus, în loc de una, ne-am putea trezi cu două taxe.
O taxă nu este o simplă măsură fiscală. Dincolo de banii pe care guvernanţii îi strâng la buget, taxele sunt instrumente prin care se pot dirija foarte eficace anumite politicii statale - cum ar fi cele de mediu şi de reducere a poluării. Introducerea taxei sau timbrului de mediu, indiferent sub ce formă a existat, a limitat drastic transformarea accentuată a României într-un cimitir de maşini al Europei. Conform averismentelor APIA, prin eliminarea timbrului, România ar putea deveni al doilea cimitir de maşini al Europei după Polonia unde vârsta parcului auto este mare pentru că nu există şi nu a existat taxă de mediu. Vedem ce automobile există în Bulgaria şi ce se înregistrează în acest stat pentru circulaţie permanentă în România. Şi nu este vorba doar de poluarea peste orice fel de limite, ci şi de siguranţa circulaţiei pentru că o rablă care se poate înmatricula uşor şi în România, în lipsa unor taxe speciale, devine un potenţial coşciug pe patru roţi. Şi aşa, România se află oricum pe locul doi în UE în privinţa numărului de decese cauzate de accidente rutiere.
Import masiv de Dieselgate
Ultima statisică a Biroului de Înmatriculări auto arată că, chiar şi în prezenţa timbrului de mediu, numărul de vehicule second-hand importate în 2016 în România a fost cu 18,6% mai mare decât anul anterior. Un număr de 297.000 unităţi au fost înregistrate în condiţiile sancţionării poluării. Trist este faptul că 84.000 de unităţi din totalul importurilor second-hand sunt automobile VW, multe dintre ele susceptibile de a fi purtătoare ale celebrului soft mincinos care a făcut obiectului scandalului Dieselgate şi în faţa căruia RAR nu are nicio putere. Spre comparaţie, numărul de automobile noi vândute a fost de 94.000 de unităţi, multe dintre acestea stimulate direct de programul Rabla prin cele 16.583 de tichete. Ce se va întâmpla de la 1 februarie 2017? Raportul se va schimba drastic. În primul rând că samsarii auto – principalii beneficiari ai eliminării timbrului de mediu - vor aduce în România tot ce n-au reuşit în anii anteriori. Apoi, industria auto şi importatorii vor avea de pierdut. O dată prin eliminarea tichetelor Rabla sau reducerea numărului acestora. Apoi, prin faptul că românul va cântări de două ori înainte de a-şi lua o maşină nouă. Diferenţa de preţ dintre nou şi second-hand va fi mai mare şi va fi accentuată de puterea de cumpărarea a românilor, încă pe ultimele locuri din UE. Conform declaraţiilor fostului ministru al Mediu Paşca Palmer programele Rabla, Rabla Plus şi Casa Verde au însumat în 2016 circa 1,2 miliarde de lei. Peste 45% din această sumă era asigurată de timbrul de mediu. Chiar dacă era o taxă declarată ilegal de Curtea Europeană de Justiţie.
Dispare o taxă, apar două
În contextul găurii de 10 miliarde de lei pe care noii guvernanţi o reclamă ca moştenire a fostei guvernări este greu de crezut că acoperirea necesităţilor de la Mediu va fi o prioritate a Cabinetului Grindeanu. Mai ales că noul ministru al Mediului a şi declarat, fără aprobarea colegilor de guvenare, că are în vedere introducerea unor noi taxe pentru acoperirea găurii produse de una dintre taxele eliminate de Legea Dragnea. Cea mai probabilă variantă, vehiculată de experţii din ministerul Mediului încă de anul trecut, este o nouă supraccizare a benzinei. Aceasta va rezolva poate problema banilor, dar nu şi pe cea a poluării. Nefiind ţintită maşina care poluează, ci automobilul în general, noua supraaciză ar urma să ia povara de pe umerii celor care vor să-şi cumpere un nou obiect şi s-o arunce pe umerii tuturor, inclusiv a celor care au plătit deja taxa de primă înmatriculare, oricum s-ar fi chemat ea. Apoi norma de poluare Euro va rămâne doar o dată pe hârtie pentru că în plan de dirijare a politicilor de mediu nu va mai avea nici un impact. Dar nu doar supraacciza la carburant ar urma să fie o posibilă consecinţă a dispariţiei timbrului de mediu, ci şi apariţia unei a doua taxe care ar urma să se bazeze pe principiul fundamental de Drept al Mediului care spune că „poluatorul plăteşte”. În acest caz prin poluator se înţelege cel care foloseşte un autovehicul pe drumurile publice. Aici intrând nu doar autoturismele proprietate personală, ci şi maşinile care transportă pâine, transportul în comun sau utilajele folosite în construcţii. Această cea de a doua taxă ar putea să îmbrace forma unei suprataxe locale. Oricare ar fi forma, combinaţia celor două ar ducea la o creştere a preţului tuturor lucrurilor, nu doar a celor direct implicaţi, cei care vor să-şi cumpere un automobil, nou sau vechi.
Păgubiţii taxelor vechi
Alte aproximativ un milion de victime ale eliminării intempestive a timbrului de mediu sunt cei care ar urmă să-şi primească înapoi banii pe taxa auto achitată în perioada 2007 – 2013. Potrivit unui ordin comun al Ministerului Mediului şi ANAF, cei care beneficiază de restituirea taxei auto ilegal încasată conform deciziilor Curţii Europene ar fi urmat să-şi recupereze sumele pe o perioadă de cinci ani de la depunerea cererii în tranşe egale. Eliminarea timbrului prin abrogarea OUG nr. 9/2013, cea care a instituit timbrul de mediu, nu doar că lasă fără sursă de finanţare programul de restituire, dar elimină şi posibilitatea recuperării pe cale administrativă a acestor sume, singura şansă a celor taxaţi ilegal de stat prin taxa specială pentru autoturisme și autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule sau taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule fiind acţionarea în justiţiei a ANAF şi Ministerului Mediului. Important de precizat că în hotărârea prin care Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a declarat ilegal timbrul de mediu nu se specifică că o astfel de taxă este repudiată în sine. Curtea „nu se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe autovehicule care se aplică autovehiculelor rulate importate cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru şi autovehiculelor deja înmatriculate în statul membru respectiv cu ocazia primei transcrieri în acelaşi stat a dreptului de proprietate asupra acestora din urmă”, se arată în hotărâre.
Ce spun producătorii
O altă problemă este ridicată de producătorii auto. APIA, asociaţie de altfel foarte interesată în păstrarea timbrului de mediu, avertiza înainte de adoptarea Legii de relaxare a fiscalităţii şi birocraţiei că eliminarea taxei va avea efecte negative pe termen mediu şi imediat. Printre ele se număra diminuarea încasărilor indirecte la Buget prin TVA, impozit pe profit şi impozite pe veniturile angajaţilor în condiţiile unei scăderi anticipate a vânzărilor de autovehicule noi cu circa 30%. O a doua lovitură economică preconizată ar fi şi disponibilizarea câtorva mii de angajaţi din industrie constructoare şi distribuţiei de automobile. Nu în cele din urmă, AIPIA avertiza asurpa stopării sau chiar a retragerii unor investiţii existente sau planificate în industria auto. Impactul, aşa cum l-a anticipat APIA, ar fi unul serios şi asupra exporturilor României în care industria auto şi echipamente are o pondere semnificativă.
Alertă de poluare
„Romania se află în procedura de pre-infringement pentru depăşirea pragurilor de emisii de particule (PM10) în unele oraşe din ţară, cu efecte negative evidente asupra gradului de sănătate publică (nivelul maxim al emisiilor de particule în cazul autoturismelor echipate cu motoare diesel Euro4 este de 5 ori mai mare decât al celor Euro6 şi de 3 ori mai mare în cazul oxizilor de azot, ambele favorizând apariţia unor probleme de sănătate, precum cancerul, conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii). Tot conform studiilor europene (Agenţia Europeană de Mediu) se estimează că, în anul 2012, în România au fost zeci de mii de decese premature datorită emisiilor poluante provenite de la autovehicule”, se arată într-un comunicat al APIA. Eliminarea tuturor taxelor de mediu are loc în vreme ce în alte state se iau măsuri radicale pentru reducerea poluării. Parisul are în vedere ca în 2017 să interzică traficul auto pe unele artere intens circulate în scopul reducerii poluării. Măsura vine după cea care interzice circulaţia prin metropolă a autoturismelor mai vechi de 1997 şi a celor cu motoare diesel începând cu 2025. "Ideea este să mergem pas cu pas către un caracter pedestru al centrului oraşului, care va rămâne deschis doar pentru maşinile rezidenţilor, poliţie, salvare sau servicii de curierat. Anticipăm o reducere majoră a traficului. Trebuie să ne reamintim că, cu cât există mai puţine maşini, cu atât poluarea va fi mai mică", explică Anne Hidalgo, primarul oraşului, principalul motiv pentru acest plan. Norvegia, ţară recunoscută pentru protecţia mediului, a recurs deja la măsuri radicale. În Oslo a fost interzisă circulaţia maşinilor diesel de marţi până joi până când nivelul poluării va scădea. Amenda pentru cei care încalcă interdicţia este de 170 de dolari. Şi asta se întâmplă în ţara în care există 70.000 de automobile electrice la 5 milioane de locuitori, 24% din vânzări sunt electrice, iar Norvegia are ca ţintă vânzarea 100% de maşini electrice după 2025. În România, în decembrie 2016, au fost vândute 30 de maşini electrice. Puterea care a eliminat timbrul de mediu vede însă prin Programul de guvernare un număr total al vânzărilor de 100.000 de automobile electrice până în 2018-2020 şi prime de 10.000 de euro pentru achiziţionarea acestora.
Cifre
- 30 de maşini electrice s-au vândut în România în luna decembrie 2016
- 100.000 de automobile electrice ar urma să se vândă până în 2018-2020 conform programului de guvernare al PSD
Avantaje
- eliminarea unei taxe
- preţuri mai mici pentru maşinile noi şi second-hand
- înmatriculare şi transcriere mai uşoară
Dezavantaje
- creşterea poluării
- invazie de rable cu impact asupra siguranţei rutiere
- posibila dispariţie a tichetelor Rabla
