Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Teama că roboții și sistemele inteligente vor prelua locurile de muncă ale oamenilor este omniprezentă, alimentată de progresele tehnologice rapide. Totuși, o privire mai atentă asupra fenomenului, în special în contextul economic al României, dezvăluie o imagine mult mai nuanțată. Automatizarea nu înseamnă neapărat sfârșitul locurilor de muncă, ci mai degrabă o transformare profundă a acestora și apariția unor noi oportunități.
Ce înseamnă, de fapt, automatizarea?
Atunci când auzim termenul „automatizare”, majoritatea ne gândim la roboți industriali masivi care asamblează mașini. Realitatea este însă mult mai complexă. Automatizarea cuprinde un spectru larg de tehnologii, de la software care preia sarcini repetitive de birou (Robotic Process Automation - RPA), până la algoritmi de inteligență artificială care analizează volume uriașe de date pentru a optimiza decizii de afaceri.
În fabricile și depozitele din România, automatizarea înseamnă implementarea unor sisteme care pot funcționa cu o intervenție umană redusă, crescând astfel viteza, precizia și siguranța operațiunilor. Aceste tehnologii nu sunt menite să elimine complet factorul uman, ci să îl elibereze de sarcinile monotone, periculoase sau care necesită un efort fizic considerabil.
Transformarea în loc de dispariția rolurilor
Istoria ne-a arătat că fiecare revoluție industrială a adus cu sine o restructurare a pieței muncii. Așa cum tractorul nu a eliminat agricultura, ci a transformat munca fermierului, nici automatizarea nu va elimina nevoia de angajați, ci va schimba natura muncii lor. Sarcinile care sunt cel mai ușor de automatizat sunt cele repetitive și predictibile.
În schimb, crește cererea pentru roluri care necesită creativitate, gândire critică, inteligență emoțională și abilități de rezolvare a problemelor complexe. Modernizarea liniilor de producție se bazează pe sisteme integrate care reduc complexitatea cablajelor și permit o diagnoză rapidă a oricăror probleme, iar o solutie IO-Link pentru automatizare este adesea implementată tocmai pentru a atinge acest grad de eficiență și flexibilitate. Astfel, în loc de a executa o sarcină manuală, un angajat ar putea fi responsabil de supervizarea, întreținerea și optimizarea unui întreg sistem automatizat.
Sectoarele din România cu cel mai mare impact
În România, câteva sectoare se află în fruntea valului de automatizare. Industria auto, unul dintre pilonii economiei naționale, utilizează deja roboți pentru sarcini precum sudura sau vopsirea. Sectorul logistic și de curierat adoptă sisteme automate de sortare și gestionare a depozitelor pentru a face față volumului tot mai mare de comenzi online.
Chiar și agricultura, un domeniu considerat tradițional, începe să beneficieze de pe urma tehnologiei. Dronele care monitorizează starea culturilor, tractoarele autonome ghidate prin GPS și senzorii care măsoară umiditatea solului sunt exemple de cum automatizarea poate crește productivitatea și poate reduce pierderile.
Provocarea adaptării: reconversia profesională
Cea mai mare provocare pentru România nu este tehnologia în sine, ci pregătirea forței de muncă pentru noile realități. Este esențial ca sistemul educațional și companiile să colaboreze pentru a oferi programe de formare și reconversie profesională. Conceptul de „învățare pe tot parcursul vieții” devine fundamental. Abilitățile digitale, capacitatea de a lucra cu datele și înțelegerea modului în care funcționează sistemele automate vor fi competențe de bază pentru aproape orice domeniu.
În concluzie, viitorul muncii nu este unul sumbru, ci unul diferit. Automatizarea este un instrument puternic care, folosit corect, poate duce la creșterea productivității, la locuri de muncă mai sigure și mai interesante și, în final, la o calitate mai bună a vieții. Cheia succesului constă în capacitatea noastră de a ne adapta, de a învăța continuu și de a privi tehnologia nu ca pe un adversar, ci ca pe un partener în progres.
Citește pe Antena3.ro
