Guvernul ar putea fi fortat sa plateasca o serie de datorii ale Hidroelectrica de la bugetul de stat, astfel ca insolventa companiei de stat, una dintre cele mai mari din tara noastra, va afecta negativ profilul de credit al Romaniei, noteaza agentia de rating Moody's intr-un raport.
In acelasi timp, insolventa stabileste un precedent care genereaza incertitudine in randul creditorilor celorlalte companii de stat din Romania.
"Mai mult, motivatia oficiala a companiei pentru declararea insolventei este reorganizarea, si nu falimentul, ceea ce sugereaza ca eventuale masuri mai putin extreme de reorganizare ori nu au fost luate in calcul, ori nu au fost posibile, ceea ce indica deficiente institutionale in cadrul companiei, in mediul in care opereaza, sau ambele variante", se spune in raportul Moody's.
Romania s-a angajat in scrisoarea convenita cu Fondul Monetar International (FMI) si Comisia Europeana (CE) sa renegocieze contractele bilaterale incheiate de companie la preturi mult sub cele din piata. Fondul Proprietatea a criticat indelung aceste intelegeri anuntand ca produc anual pierderi de 175-275 milioane de euro companiei. Argumentatia a fost preluata la inceputul anului si de catre Jeffrey Franks, pe atunci seful misiunii FMI in Romania.
Hidroelectrica a depus pe 15 iunie o cerere de intrare in insolventa, iar la 20 iunie Tribunalul Bucuresti a acceptat cererea companiei. Situatia financiara a companiei s-a deteriorat considerabil anul trecut din cauza secetei. Compania a fost fortata sa declanseze clauza de forta majora in luna septembrie, dupa ce anterior s-a imprumutat masiv pentru a cumpara energie de pe OPCOM pentru a-si onora contractele. Aceasta era indeosebi energie termo, astfel ca datoriile pe termen scurt ale Hidroelectrica au crescut cu 900 de milioane de lei in 2011 iar cele pe termen lung cu inca 200 de milioane de lei. Compania are datorii totale de 4,1 miliarde de lei, din care 2,6 miliarde de lei sunt catre banci, atat autohtone cat si din afara Romaniei.
Chiar daca creditorii nu vor pierde nimic, insolventa creste probabilitatea ca guvernul sa fie nevoit sa plateasca aproximativ 70 milioane de dolari din datoria companiei, reprezentand, potrivit estimarilor Moody's, suma garantata de stat.
Masura dezastrului
Ministerul Economiei a transmis ieri un comunicat din care rezulta masura dezastrului de la Hidroelectrica. Astfel, compania a inregistrat in acest an pana acum un flux negativ de numerar de 774 milioane de lei. Pentru cel de-al doilea semestru se estimeaza iarasi o diferenta imensa: incasari de 1,85 miliarde de lei si cheltuieli de 2,46 miliarde de lei. Institutia mai arata ca in 2011 deficitul de numerar a fost de 659 milioane de lei iar pe 2010 - cand societatea a avut cel mai mare profit din toate timpurile - a inregistrat un deficit de numerar de 309 milioane de lei. Compania a avut in 2010 un profit net de 292 milioande lei, insa anul trecut acesta a scazut la doar 6,4 milioane de lei.
Cu toate acestea, Remus Borza, partener la Euro Insol, desemnata de catre instanta administrator judiciar pentru Hidroelectrica, spune ca bancile cu expunere pe companie nu au motive de ingrijorare in privinta recuperarii banilor, intrucat compania are fondurile necesare pentru achitarea platilor. "Avem bani in cont si platim, de unde ingrijorarea bancilor? Vrem ca bancile sa ne fie parteneri intr-o colaborare onesta, bazata pe incredere. Hidroelectrica are bani pentru toate obligatiile de finantare la termen", a afirmat Borza. El a mentionat ca Hidroelectrica a platit luni o rata de 2,6 milioane de euro unei banci, iar in perioada imediat urmatoare va achita catre o alta institutie de credit suma de 12 milioane de euro.
Bancile, furioase
O serie de bancheri de top ai Romaniei au criticat vehement decizia companiei de a cere insolventa.
Misu Negritoiu, presedintele ING Romania, a caracterizat saptamana trecuta ca intrarea in insolventa a companiei drept o "jonglerie damboviteana". Mihai Bogza, presedintele Bancpost, a declarat ca decizia este mai ingrijoratoare pentru Romania decat rezultatul alegerilor din Grecia, din cauza riscului reputational al statului, argumentand ca nu se raspune "la un smen cu un smen".
De asemenea, Claudiu Cercel, directorul general adjunct BRD a spus ca masura "se poate interpreta ca un atac la institutia contractului". Iar Steven van Groningen, presedintele Raiffeisen, a afirmat ca exista multe alte companii de stat intr-o situatie financiara mult mai grava.
Hidroelectrica are credite contractate pe termen scurt de la ING (38 milioane lei), Alpha Bank Romania (80 milioane lei), BRD (300 milioane lei), Citibank Europe (46 milioane dolari), RBS Bank (32 milioane euro), Libra Bank (13,5 milioane lei) si Banca Transilvania (120 milioane lei).
Datoriile pe termen lung sunt in valoare totala de 1,5 miliarde lei, din care 1,42 miliarde lei reprezinta obligatii catre banci.
Compania are contracte de finantare pe termen lung cu Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (110 milioane dolari), UBS AG (circa 30 milioane franci elvetieni), Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare (66 milioane euro), Citi International (75 milioane euro), ING Bank Amsterdam (60 milioane euro), BCR (50 milioane euro) si Unicredit Bank Austria (117,3 milioane euro).
Primul "baiat destept" sacrificat
Europec ar putea fi primul "baiat destept" sacrificat administratorul judiciar al Hidroelectrica, scrie Hotnews. Aceasta are unul dintre cele mai mici contracte din punctul de vedere al cantitatii, preluand anul trecut 320.000 MW cu 140,6 lei/MWh. Potrivit motivatiei date de instanta, "administratorul judiciar va mentine sau denunta contractele incheiate de debitoare in functie de necesitate si oportunitatea lor, iar acoolo unde se impune va solicita anularea actelor frauduloase incheiate in dauna creditorilor si a oricaror transferuri patrimoniale, in conditiile art. 80-81 din Lege".