1.500 miliarde € pentru băncile europene

Aproximativ 1.500 de miliarde de euro vor injecta statele europene pentru a contracara criza: Germania 470 de miliarde, Marea Britanie circa 500 de miliarde, Franţa 360 de miliarde, Spania şi Austria câte 100 de miliarde de euro şi Portugalia 20 de miliarde. În acelaşi timp, Banca Centrală Europeană a creat un nou instrument de alimentare cu lichidităţi a operaţiunilor interbancare.

Aproximativ 1.500 de miliarde de euro vor injecta statele europene pentru a contracara criza: Germania 470 de miliarde, Marea Britanie circa 500 de miliarde, Franţa 360 de miliarde, Spania şi Austria câte 100 de miliarde de euro şi Portugalia 20 de miliarde. În acelaşi timp, Banca Centrală Europeană a creat un nou instrument de alimentare cu lichidităţi a operaţiunilor interbancare.
Banca Centrală Europeană (BCE), dar şi statele europene au început să pună în practică unele dintre măsurile acordului la care au ajuns liderii ţărilor din zona euro, în cadrul întâlnirii de ieri. BCE va pune la dispoziţia instituţiilor financiare fonduri nelimitate pentru a alimenta operaţiunile interbancare. Primele roade ale cooperării şi acţiunilor au început deja să apară. Bursele europene au închis şedinţele de tranzacţionare cu creşteri spectaculoase. Astfel, Bursa din Londra crescuse cu 7,15%, Bursa din Paris se apreciase cu 11,18%, cea din Frankfurt câştigase 11%.

Planurile naţionale

Statele europene au continuat ieri să-şi anunţe şi intervenţiile naţionale în sistemele financiare care presupun "injecţii" de miliarde de euro. Astfel, principala putere economică a Europei, Germania, a anunţat că a pregătit 470 de miliarde de euro, din care 70 de miliarde sunt destinate recapitalizării băncilor, iar 400 de miliarde trebuie să se constituie ca şi garanţie pentru operaţiunile interbancare. Preşedintele francez, Nicolas Sarkozy, a anunţat la finalul consiliului extraordinar al miniştrilor de luni dimineaţă, că guvernul a adoptat planul de intervenţie ce va presupune o injecţie de maximum 360 de miliarde de euro în sistemul financiar bancar. Circa 320 de miliarde de euro vor merge pentru garantarea operaţiunilor interbancare, iar 40 de miliarde de euro vor fi puse la dispoziţia băncilor franceze aflate în dificultate. După ce Portugalia a anunţat duminică că va garanta "operaţiunile de finanţare" ale băncilor în limita a 20 de miliarde de euro, ieri a fost rândul Spaniei să prezinte o astfel de măsură, fixând însă ca plafon cifra de 100 de miliarde de euro. Primul-ministru spaniol Josč Rodriguez Zapatero a declarat că sistemul financiar spaniol este solid şi prin urmare nu este necesar să se apeleze încă la recapitalizări. Şi cancelarul Alfred Gusenbauer a declarat ieri că guvernul austriac va garanta în cuantum de 85 de miliarde de euro operaţiunile interbancare şi va "investi" 15 miliarde de euro în recapitalizarea băncilor. După ce a şocat întreaga UE cu planul său radical, Irlanda a revenit la sentimente mai bune şi l-a modificat.

Bănci naţionalizate

Guvernul britanic a anunţat ieri naţionalizarea a două dintre cele mai importante bănci: Royal Bank of Scotland (RBS) şi HBOS. Astfel, statul va injecta 20 de miliarde de lire sterline în RBS şi 17 miliarde de lire în HBOS şi Lloyds, după ce acestea vor fuziona. În schimb, statul va fi reprezentat în consiliile lor de administraţie, având dreptul de a bloca dividendele şi puterea de a limita bonusurile directorilor. Atât directorul executiv al RBS, Fred Goodwin, cât şi Andy Hornby, directorul excutiv al HBOS, au demisionat. Barclay’s Plc, a patra bancă englezească aflată în dificultate, a anunţat că va încerca să adune peste 6,5 miliarde de lire de pe piaţa privată, fără a apela la ajutorul guvernului. Mai exact, Barclay’s va încerca să strângă jumătate din suma necesară prin emiterea de acţiuni preferenţiale şi jumătate prin emiterea de acţiuni ordinare. În plus, va mai emite o serie de noi acţiuni în valoare de 600 de milioane de lire pentru a finanţa achiziţionarea unei părţi din activele Lehman Brothers. În timp ce băncile englezeşti erau naţionalizate, primul ministrul Gordon Brown, motivat de felul în care liderii zonei euro i-au urmat sfaturile, pleda pentru o vastă reformă a sistemului financiar internaţional. "Trebuie să elaborăm un nou cadru financiar internaţional. Uneori o criză este necesară pentru ca oamenii să accepte că ceea ce este evident şi trebuia făcut de mult nu mai poate aştepta", a spus Brown.