1,75 miliarde de euro credit luat pentru pensii şi salarii

Cine s-ar fi gândit în urmă cu trei luni că banii de la FMI vor fi folosiţi pentru pensii şi salarii? Vă mai amintiţi, era vorba că ne împrumutăm ca o "centură de siguranţă" pentru susţinerea leului? Şi pentru investiţii.

După trei luni, statul cere bani de la FMI pentru pensii şi salarii recunoscând răspicat că nu are cu ce să-şi achite obligaţiile. Surprinzător, reprezentanţii Fondului dau dovadă de o foarte mare flexibilitate, semn că situaţia este gravă. Misiunea FMI  acceptă să propună board-ului să  aloce pentru acoperirea deficitului bugetar "aproximativ jumătate din tranşa care trebuie să intre în septembrie şi jumătate din cea din decembrie", respectiv circa 1,75 miliarde de euro, a anunţat şeful misiunii FMI, Jeffrey Franks.

În schimbul acestei finanţări, "Ministerul Finanţelor va trebui să acceseze mai multe fonduri de pe piaţă pentru a finanţa acest deficit, dar FMI va acoperi o parte importantă din diferenţă". FMI a fost de acord cu o creştere a deficitului bugetar la 7,3% în 2009, de la proiecţia anterioară de 4,6%, negociată în martie pentru acordul încheiat între autorităţile române şi instituţia financiară.

România are un acord stand-by cu Fondul Monetar Internaţional pe doi ani, prin care va împrumuta suma de 12,95 miliarde de euro, pachetul total de finanţare externă, de la Fond, Uniunea Europeană, Banca Mondială şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare urmând să ajungă la 19,95 miliarde euro.

PRIMA TRANŞĂ
Primii bani de la FMI, 5 miliarde de euro, au intrat în luna mai la rezerva BNR. Autorităţile declarau la data respectivă că banii vor intra în rezerva Băncii Naţionale a României pentru a susţine leul, în sensul unei plase de siguranţă şi a bloca speculaţiile pe leu. Totodată, premierul Emil Boc susţinea atunci că banii de la FMI se vor duce în trei direcţii principale: spre Banca Naţională, spre Ministerul de Finanţe şi spre bănci, pentru finanţarea creditării.

În ciuda acestor declaraţii, cea mai mare parte din bani s-a dus tot către susţinerea deficitului bugetar. Cum? Prin operaţiunile REPO. Concret, banca centrală a împrumutat cu o dobândă de 9% băncile comerciale, care l-a rândul lor au împrumutat Ministerul de Finanţe cu o dobândă de 11%. Banii s-au dus în pensii şi salariile bugetarilor. O altă parte, către bănci prin reducerea treptată a Rezervelor Minime obligatorii, către investiţii nu au mai fost bani.

TRANŞELE DOI ŞI TREI
România mai are de luat de la FMI în acest an încă  3,5 miliarde de euro. Dacă totul decurge bine, ceea de-a doua tranşă, de 1,718 miliarde DST (circa 1,9 miliarde euro) ar urma să intre în conturile trezoreriei la 15 septembrie. De asemenea, cea de-a treia tranşă, şi ultima din acest an, este programată să ajungă la Bucureşti la 15 decembrie şi este de 1,409 miliarde DST (drepturi speciale de tragere), ceea ce reprezintă aproximativ 1,56 miliarde de euro. Jumătate din bani vor ajunge direct în trezorerie, iar cealaltă în rezervele Băncii Naţionale a României. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a explicat recent că banii de la FMI vor ajunge tot la BNR. "Dacă Ministerul Finanţelor va cheltui această tranşă pe plan intern, va vinde valuta către BNR şi va lua lei, iar moneda străină va intra în rezervă. Dacă Finanţele vor utiliza banii pe plan extern, va scuti rezerva BNR de anumite plăţi externe", a spus guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. El a arătat că o asemenea operaţiune nu va avea efect inflaţionist, chiar dacă presupune o emisiune de monedă.

Banii de la FMI nu ajung
Cei 1,75 miliarde de euro pe care FMI îi va da guvernului pentru susţinerea deficitului bugetar nu sunt de ajuns. Ministerul de Finanţe este nevoit să facă rost de alţi bani. De aceea, Finanţele vor emite eurobonduri  de 300 de milioane de euro la 14 august prin subscriere publică, cu maturitate la 4 ani şi o dobândă de 5,25%. Valoarea nominală a obligaţiunilor este de 1 milion de euro. Cum nici aceşti bani nu vor ajunge, o altă idee este ca MFP să împrumute bani printr-un aranjament de tipul "club loan", care, spre deosebire de emisiunile de titluri în valută sau de împrumuturile sindicalizate, prezintă avantajul că este mai ieftin. De altfel, statul român a mai apelat recent la un astfel de împrumut de aproximativ un miliard de euro de la bănci.

"Ne gândim şi la faptul că execuţia bugetară va fi sprijinită şi de ceilalţi parteneri ai acordului, Comisia Europeană şi Banca Mondială"
Jeffrey Franks