2011, anul eşecurilor

Nokia a parasit Romania, investitorii au parasit reactoarele 3 si 4 de la Cernavoda, statul a inregistrat esecuri la vanzarea actiunilor Petrom sau la emisiunea de titluri de stat din SUA. Si a fost un repetent consecvent la fondurile europene.
Anul care tocmai e pe cale sa se termine a debutat furtunos, cu promisiuni de revenire economica puternica in intreaga lume dupa ce timp de doi ani guvernele lumii au pompat sute de miliarde de euro pentru a salva banci, asiguratori, constructori auto sau guverne.

Romania va termina anul, cel mai probabil, cu o crestere economica de 1,5%-2% dupa un an agricol foarte bun, care a adus recolte record si dupa performante extreme ale industriei si exporturilor.
Tara noastra a fost, astfel, salvata dupa ce, rand pe rand, o serie de mari investitori au parasit tara, iar Guvernul s-a remarcat prin inabilitatea de a convinge mari grupuri straine sa le ia locul, desi institutiile publice vantura aproape zilnic comunicate in care se evoca proiecte de miliarde de euro.

Reactoarele 3 si 4 nu se mai fac niciodata
La inceputul acestui an, marile grupuri energetice europene s-au re­tras unul cate unul din proiectul de 4 mi­liarde de euro pentru realizarea a doua reactoare nucleare la Cerna­vo­da. Rand pe rand, CEZ, RWE, Gaz de France SUEZ si Iberdrola au plecat, Executivul ramanand doar cu Enel si ArcelorMittal.

Desi ministrul Economiei, Ion Ariton, s-a laudat ca si-au exprimat intentia de a participa investitori din Coreea de Sud sau China, pana pe 15 decembrie 2011, Nuclearelectrica nu primise nici o oferta angajanta, asa ca a prelungit termenul pana pe 15 martie 2012. Proiectul are o va­loare de 4 miliarde de euro, insa sta­tul nu-si permite acum sa dea 84% din investitie. Intrebat daca Alro, cel mai mare consumator de energie din Romania, nu ia in considerare parti­ciparea la reactoarele 3 si 4, directorul financiar Marian Nastase a spus ca 'acestea nu se vor face niciodata'.

In luna iulie, Guvernul a suferit un alt esec usturator: Ministerul Eco­no­miei nu a reusit sa plaseze pe Bursa de Valori Bucuresti 9,84% din ac­ti­u­ni­le Petrom, cea mai mare si mai pro­fi­­tabila companie din Romania. Ese­cul vine dupa ce anul acesta Petrom si-a dublat profitul in primele noua luni, pana la 2,9 miliarde de lei. Gu­ver­nul a oferit un discount de doar 3%-4% fata de pretul pietei, astfel ca in­ves­titorii nu au fost atrasi, in ciuda faptului ca Renaissance si restul consortiului au recomandat scaderea pretentiilor de pret ale statului. Ca­teva saptamani mai tarziu, presedintele Traian Basescu declara intr-o in­tal­nire cu Gerhard Roiss, presedintele Consiliului de Supraveghere de la Petrom, ca 'regreta' ca nu a dat ac­ti­u­nile la valoarea recomandata. La acea data, criza datoriilor din Grecia si Italia incepea sa zguduie lumea, iar bursele scadeau vertiginos. Ulterior, Romania avea in program lis­ta­ri­le a cate 15% din Transelectrica si Transgaz, insa acestea au fost ama­na­te pentru inceputul anului viitor.

August: Premierul Emil Boc si de­le­ga­tia Romaniei, intre care ministrii Transporturilor, Anca Boagiu, si Economiei, Ion Ariton, s-au intors cu mana goala din China. Autoritatile plecasera in Orient pentru a gasi investitori la o seama de mari proiecte ale Romaniei: reactoarele 3 si 4 de la Cernavoda (4 miliarde de euro), hidrocentrala de la Tarnita (1 mi­liard de euro), o noua termocentrala la Doicesti (700 de milioane de euro), Autostrada Sibiu – Pitesti (3 miliarde de euro), linia de metrou Bragadiru – Voluntari (2 miliarde de euro), centura de nord a Capitalei (1 miliard de euro), Canalul Bucuresti – Dunare (1 miliard de euro) si Canalul Siret – Baragan. Delegatia s-a intors doar cu promisiuni, fara a fi semnat vreun contract ferm. Liderii Frantei si Germaniei s-au intors cu tolba plina din astfel de deplasari, semnand contracte de 20 de miliarde de dolari, respectiv, 15 miliarde de dolari.

Citește pe Antena3.ro

Reacția USR, după decizia de renumărare a voturilor: CCR se joacă cu bricheta într-o benzinărie. E riscant pentru democraţie

Nokia si Tnuva au parasit Romania
La nici o luna mai tarziu, Nokia a luat prin surprindere pe toata lumea si a anuntat ca renunta la fabrica de la Jucu, din judetul Cluj. Romania va ramane, astfel, fara al doilea exportator al sau, care aduna afaceri de 1,6 miliarde de euro in 2010. Surpriza a fost si mai mare, cu cat in 2007 Nokia tocmai relocase la Jucu o fabrica din Bochum, Germania, unde a avut parte de un scandal monstru. Ba mai mult, in Romania a si primit o serie de ajutoare de stat de peste 20 de mili­oa­ne de euro.
Alin Tise, presedintele Consiliului Judetean Cluj, declara atunci ca va solicita desecretizarea contractului cu Nokia, pentru a vedea daca au­to­ri­ta­tile si-au indeplinit obligatiile asumate.

Nokia a mai pus atunci sub eva­­lu­are si operatiunile din Salo (Finlanda), Komarom (Ungaria) si Reynosa (Mexic), unde vor fi noi res­tructurari in 2012. Problema No­kia a fost ca la Cluj se fabricau telefoane sim­ple, fara ecran tactil, iar pro­du­ca­torul a ignorat aceste trenduri. Pro­ble­me­le finlandezilor nu erau insa noi, ci dainuiau de prin pri­ma­va­ra, de cand a anuntat re­nun­ta­rea la ca­te­va mii de angajati si in­lo­cu­i­rea siste­mu­lui de operare Symbian cu Windows Phone 7 de la Microsoft. Spre comparatie, vecinii maghiari au cerut de urgenta intalniri cu conduce­rea Nokia, imediat ce a anuntat in­chi­de­rea de la Jucu. Guvernul a anuntat atunci ca va incerca sa aduca noi in­vestitori pe platforma de la Jucu, unul dintre numele vehiculate fiind producatorul german de subansamble auto Bosch. Luna noiembrie a prins Ministerul Finantelor si Banca Nationala a Romaniei (BNR) in actiune febrila de promovare a titlurilor de stat romanesti in SUA.

Autoritatile doreau sa imprumute 1-1,5 miliarde de dolari, insa revenirea puternica a crizei euro si cresterea primelor de risc pentru statele din intreaga regiune au dus la renuntarea cu privire la aceasta operatiune.
Luna decembrie a adus o alta veste proasta pentru Romania. Compania israeliana Tnuva a decis sa se retraga din Romania, dupa ce afa­cerea de la noi din tara a cauzat pierderi de 200 de milioane de dolari, din 2007 pana astazi.

Romania a atras 4% din banii europeni
Fondurile europene au fost unul dintre cele mai dezamagitoare capitole din activitatea Guvernului in acest an. Iar stringenta a fost atat de mare, incat au­to­ri­ta­ti­le au creat un minister pentru im­pulsionarea atragerii de fonduri comunitare in 2012. Proaspat investitul ministru al Afacerilor Europene, Leonard Orban, a dat masura dezastrului: la sfarsitul lunii octombrie 2011, rata interna de absorbtie (platile interne catre beneficiari) era de 14,35%, respectiv 12,77 miliarde de lei, iar rata externa de absorbtie era de 3,72% (715,51 milioane de euro) si a ajuns intre timp undeva la 4%. El a precizat ca rata externa a fost influentata de faptul ca, din iulie 2011, autoritatile romane au decis, pe baza consultarilor cu CE, sa nu mai transmita cereri de rambursare la Bruxelles, din cauza suspiciunilor la proiectele ce implicau achizitii publice. Pentru 2012, Guvernul isi propune sa atraga 6 miliarde de euro.

Agricultura a salvat economia
Agricultura si industria sunt surprizele placute ale economiei romanesti in acest an. Acestea sunt, culmea, singurele asupra carora cele doua acorduri cu Fondul Monetar International (FMI) nu se concentreaza sa le 'restructureze', potrivit lui Liviu Voinea, directorul executiv al Grupului pentru Eco­no­mie Aplicata (GEA) si profesor SNSPA. In anul 2010, conside­rat unul mediu din punct de ve­de­re al recoltei, productia agricola a contribuit cu aproape 6% la Produsul Intern Brut (PIB), adica in jur de 6 miliarde de euro. Sectorul vegetal a re­pre­zen­tat doua treimi din productia agricola, respectiv 4% din PIB. Anul 2011 este unul de exceptie in agricultura, in primul rand datorita cresterii cu peste 20% a productiei vegetale.

Recolta mare a permis scaderea pre­tu­ri­lor la fructe si legume, dar si ex­por­turi puternice. Daca agricultura a fost 'plamanul' care a permis economiei sa respire, industria este coloana vertebra­la. Exporturile pe intregul an sunt estimate la 45 de miliarde de euro pe 2011, in crestere cu 20% fata de cele 37,4 miliarde de euro din 2010, potrivit Asociatiei Nationale ale Exportatorilor si Importatorilor din Romania (ANEIR). Principalii exportatori ai tarii au fost Dacia, Nokia si Rompetrol Rafinare. Din top mai fac parte Renault Industrie, Petrotel Lukoil, Honeywell Technologies, Samsung Electronics, Petrom, ArcelorMitall Galati si Celestica Romania. In ceea ce priveste structura exporturilor, sectorul auto a avut o pondere de 15,8% in totalul vanzarilor externe in primele noua luni, fiind urmat de cel al produselor IT (8,9%), utilaje si echipamente (7,5%) si produse metalurgice (7,4%).