x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

2011, anul eşecurilor

0
Autor: Daniel Ionaşcu 26 Dec 2011 - 21:00
2011, anul eşecurilor
Vezi galeria foto


Nokia a parasit Romania, investitorii au parasit reactoarele 3 si 4 de la Cernavoda, statul a inregistrat esecuri la vanzarea actiunilor Petrom sau la emisiunea de titluri de stat din SUA. Si a fost un repetent consecvent la fondurile europene.
Anul care tocmai e pe cale sa se termine a debutat furtunos, cu promisiuni de revenire economica puternica in intreaga lume dupa ce timp de doi ani guvernele lumii au pompat sute de miliarde de euro pentru a salva banci, asiguratori, constructori auto sau guverne.

Romania va termina anul, cel mai probabil, cu o crestere economica de 1,5%-2% dupa un an agricol foarte bun, care a adus recolte record si dupa performante extreme ale industriei si exporturilor.
Tara noastra a fost, astfel, salvata dupa ce, rand pe rand, o serie de mari investitori au parasit tara, iar Guvernul s-a remarcat prin inabilitatea de a convinge mari grupuri straine sa le ia locul, desi institutiile publice vantura aproape zilnic comunicate in care se evoca proiecte de miliarde de euro.

Reactoarele 3 si 4 nu se mai fac niciodata
La inceputul acestui an, marile grupuri energetice europene s-au re­tras unul cate unul din proiectul de 4 mi­liarde de euro pentru realizarea a doua reactoare nucleare la Cerna­vo­da. Rand pe rand, CEZ, RWE, Gaz de France SUEZ si Iberdrola au plecat, Executivul ramanand doar cu Enel si ArcelorMittal.

Desi ministrul Economiei, Ion Ariton, s-a laudat ca si-au exprimat intentia de a participa investitori din Coreea de Sud sau China, pana pe 15 decembrie 2011, Nuclearelectrica nu primise nici o oferta angajanta, asa ca a prelungit termenul pana pe 15 martie 2012. Proiectul are o va­loare de 4 miliarde de euro, insa sta­tul nu-si permite acum sa dea 84% din investitie. Intrebat daca Alro, cel mai mare consumator de energie din Romania, nu ia in considerare parti­ciparea la reactoarele 3 si 4, directorul financiar Marian Nastase a spus ca 'acestea nu se vor face niciodata'.

In luna iulie, Guvernul a suferit un alt esec usturator: Ministerul Eco­no­miei nu a reusit sa plaseze pe Bursa de Valori Bucuresti 9,84% din ac­ti­u­ni­le Petrom, cea mai mare si mai pro­fi­­tabila companie din Romania. Ese­cul vine dupa ce anul acesta Petrom si-a dublat profitul in primele noua luni, pana la 2,9 miliarde de lei. Gu­ver­nul a oferit un discount de doar 3%-4% fata de pretul pietei, astfel ca in­ves­titorii nu au fost atrasi, in ciuda faptului ca Renaissance si restul consortiului au recomandat scaderea pretentiilor de pret ale statului. Ca­teva saptamani mai tarziu, presedintele Traian Basescu declara intr-o in­tal­nire cu Gerhard Roiss, presedintele Consiliului de Supraveghere de la Petrom, ca 'regreta' ca nu a dat ac­ti­u­nile la valoarea recomandata. La acea data, criza datoriilor din Grecia si Italia incepea sa zguduie lumea, iar bursele scadeau vertiginos. Ulterior, Romania avea in program lis­ta­ri­le a cate 15% din Transelectrica si Transgaz, insa acestea au fost ama­na­te pentru inceputul anului viitor.

August: Premierul Emil Boc si de­le­ga­tia Romaniei, intre care ministrii Transporturilor, Anca Boagiu, si Economiei, Ion Ariton, s-au intors cu mana goala din China. Autoritatile plecasera in Orient pentru a gasi investitori la o seama de mari proiecte ale Romaniei: reactoarele 3 si 4 de la Cernavoda (4 miliarde de euro), hidrocentrala de la Tarnita (1 mi­liard de euro), o noua termocentrala la Doicesti (700 de milioane de euro), Autostrada Sibiu – Pitesti (3 miliarde de euro), linia de metrou Bragadiru – Voluntari (2 miliarde de euro), centura de nord a Capitalei (1 miliard de euro), Canalul Bucuresti – Dunare (1 miliard de euro) si Canalul Siret – Baragan. Delegatia s-a intors doar cu promisiuni, fara a fi semnat vreun contract ferm. Liderii Frantei si Germaniei s-au intors cu tolba plina din astfel de deplasari, semnand contracte de 20 de miliarde de dolari, respectiv, 15 miliarde de dolari.

Nokia si Tnuva au parasit Romania
La nici o luna mai tarziu, Nokia a luat prin surprindere pe toata lumea si a anuntat ca renunta la fabrica de la Jucu, din judetul Cluj. Romania va ramane, astfel, fara al doilea exportator al sau, care aduna afaceri de 1,6 miliarde de euro in 2010. Surpriza a fost si mai mare, cu cat in 2007 Nokia tocmai relocase la Jucu o fabrica din Bochum, Germania, unde a avut parte de un scandal monstru. Ba mai mult, in Romania a si primit o serie de ajutoare de stat de peste 20 de mili­oa­ne de euro.
Alin Tise, presedintele Consiliului Judetean Cluj, declara atunci ca va solicita desecretizarea contractului cu Nokia, pentru a vedea daca au­to­ri­ta­tile si-au indeplinit obligatiile asumate.

Nokia a mai pus atunci sub eva­­lu­are si operatiunile din Salo (Finlanda), Komarom (Ungaria) si Reynosa (Mexic), unde vor fi noi res­tructurari in 2012. Problema No­kia a fost ca la Cluj se fabricau telefoane sim­ple, fara ecran tactil, iar pro­du­ca­torul a ignorat aceste trenduri. Pro­ble­me­le finlandezilor nu erau insa noi, ci dainuiau de prin pri­ma­va­ra, de cand a anuntat re­nun­ta­rea la ca­te­va mii de angajati si in­lo­cu­i­rea siste­mu­lui de operare Symbian cu Windows Phone 7 de la Microsoft. Spre comparatie, vecinii maghiari au cerut de urgenta intalniri cu conduce­rea Nokia, imediat ce a anuntat in­chi­de­rea de la Jucu. Guvernul a anuntat atunci ca va incerca sa aduca noi in­vestitori pe platforma de la Jucu, unul dintre numele vehiculate fiind producatorul german de subansamble auto Bosch. Luna noiembrie a prins Ministerul Finantelor si Banca Nationala a Romaniei (BNR) in actiune febrila de promovare a titlurilor de stat romanesti in SUA.

Autoritatile doreau sa imprumute 1-1,5 miliarde de dolari, insa revenirea puternica a crizei euro si cresterea primelor de risc pentru statele din intreaga regiune au dus la renuntarea cu privire la aceasta operatiune.
Luna decembrie a adus o alta veste proasta pentru Romania. Compania israeliana Tnuva a decis sa se retraga din Romania, dupa ce afa­cerea de la noi din tara a cauzat pierderi de 200 de milioane de dolari, din 2007 pana astazi.

Romania a atras 4% din banii europeni
Fondurile europene au fost unul dintre cele mai dezamagitoare capitole din activitatea Guvernului in acest an. Iar stringenta a fost atat de mare, incat au­to­ri­ta­ti­le au creat un minister pentru im­pulsionarea atragerii de fonduri comunitare in 2012. Proaspat investitul ministru al Afacerilor Europene, Leonard Orban, a dat masura dezastrului: la sfarsitul lunii octombrie 2011, rata interna de absorbtie (platile interne catre beneficiari) era de 14,35%, respectiv 12,77 miliarde de lei, iar rata externa de absorbtie era de 3,72% (715,51 milioane de euro) si a ajuns intre timp undeva la 4%. El a precizat ca rata externa a fost influentata de faptul ca, din iulie 2011, autoritatile romane au decis, pe baza consultarilor cu CE, sa nu mai transmita cereri de rambursare la Bruxelles, din cauza suspiciunilor la proiectele ce implicau achizitii publice. Pentru 2012, Guvernul isi propune sa atraga 6 miliarde de euro.

Agricultura a salvat economia
Agricultura si industria sunt surprizele placute ale economiei romanesti in acest an. Acestea sunt, culmea, singurele asupra carora cele doua acorduri cu Fondul Monetar International (FMI) nu se concentreaza sa le 'restructureze', potrivit lui Liviu Voinea, directorul executiv al Grupului pentru Eco­no­mie Aplicata (GEA) si profesor SNSPA. In anul 2010, conside­rat unul mediu din punct de ve­de­re al recoltei, productia agricola a contribuit cu aproape 6% la Produsul Intern Brut (PIB), adica in jur de 6 miliarde de euro. Sectorul vegetal a re­pre­zen­tat doua treimi din productia agricola, respectiv 4% din PIB. Anul 2011 este unul de exceptie in agricultura, in primul rand datorita cresterii cu peste 20% a productiei vegetale.

Recolta mare a permis scaderea pre­tu­ri­lor la fructe si legume, dar si ex­por­turi puternice. Daca agricultura a fost 'plamanul' care a permis economiei sa respire, industria este coloana vertebra­la. Exporturile pe intregul an sunt estimate la 45 de miliarde de euro pe 2011, in crestere cu 20% fata de cele 37,4 miliarde de euro din 2010, potrivit Asociatiei Nationale ale Exportatorilor si Importatorilor din Romania (ANEIR). Principalii exportatori ai tarii au fost Dacia, Nokia si Rompetrol Rafinare. Din top mai fac parte Renault Industrie, Petrotel Lukoil, Honeywell Technologies, Samsung Electronics, Petrom, ArcelorMitall Galati si Celestica Romania. In ceea ce priveste structura exporturilor, sectorul auto a avut o pondere de 15,8% in totalul vanzarilor externe in primele noua luni, fiind urmat de cel al produselor IT (8,9%), utilaje si echipamente (7,5%) si produse metalurgice (7,4%).

Citeşte mai multe despre:   economia,   industrie,   agricultura,   retrospectiva 2011

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Şoc pe piaţa valutară: Euro a ajuns la un nou maxim istoric în raport cu moneda națională

Şoc pe piaţa valutară: Euro a ajuns la un nou maxim istoric în raport cu moneda națională
Euro a atins vineri un nou maxim istoric, a treia zi la rînd, fiind cotat la BNR la 4.8750 lei, cu o creștere de 0,06% față de maximul precedent, atins miercuri, la 4,8722 lei.   Acesta este al cincilea...

Cât se va devaloriza leul în următoarea perioadă. Ce se va întâmpla cu inflația

Cât se va devaloriza leul în următoarea perioadă. Ce se va întâmpla cu inflația
Leul va ajunge la 4,9777 lei/euro, iar rata inflației va ajunge la 2,94% până în septembrie 2021, prognozează analiștii CFA România.  "În ceea ce priveşte cursul de schimb EUR/RON, 90% dintre...

Șomajul a crescut la 5,4% trimestrul doi din 2020. Numărul angajaților a scăzut la 65,2%

Șomajul a crescut la 5,4% trimestrul doi din 2020. Numărul angajaților a scăzut la 65,2%
Șomajul a crescut în trimestrul doi la 5,4%, cu 1,1% mai mult față de perioada anterioară. Rata de ocupare a populației cu vârste între 15-64 de ani a fost de 65,2%, cu 0,2% mai mică față de intervalul...

Casele vândute în pandemie: mai puține și mai scumpe

Casele vândute în pandemie: mai puține și mai scumpe
În perioada stărilor de urgență și de alertă (martie-august 2020), numărul imobilelor vândute a scăzut dramatic, în timp ce prețurile pe metrul pătrat au crescut accelerat față de același interval din...

Începe luna cadourilor pentru fermierii activi

Începe luna cadourilor pentru fermierii activi
Fermierii cu activitate în sectoarele zootehnic și vegetal pot depune de astăzi, până la 23 octombrie, cereri de accesare a unor finanțări alocate prin Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR). Măsura...

Harta hărniciei

Harta hărniciei
În semestrul I 2020 s-au construit în total 29.765 de locuințe noi, în creștere cu 2.561 de unități față de numărul înregistrat în același interval din 2019, arată datele centralizate de Institutul...

Autostrada de un miliard de euro, scoasă la licitatie

Autostrada de un miliard de euro, scoasă la licitatie
Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a publicat ieri anunțul de licitație pentru proiectarea și execuția secțiunii 3 Cornetu - Tigveni din Autostrada Sibiu – Pitești. Cu o...

Afacerile IMM-urilor revin pe scădere

Afacerile IMM-urilor revin pe scădere
Cifra de afaceri a IMM-urilor din România a coborât cu 14% în august comparativ cu iulie, relevă un studiu al distribuitorului de softuri financiar-contabile SmartBill. Față de intervalul similar al anului trecut,...

BNR se curăță de 7 milioane de lei

BNR se curăță de 7 milioane de lei
Banca Națională a României (BNR) efectuează o serie de achiziții necesare desfășurării activității, conform programului pe anul 2020, publicat pe site-ul propriu. Una dintre operațiunile afișate vizează...

Demisie importantă la Fondul Proprietatea

Demisie importantă la Fondul Proprietatea
Președintele și CEO la Raiffeisen Bank, Steven van Groningen, și-a prezentat demisia din Comitetul Reprezentanților și din Comitetele Consultative ale Fondului Proprietatea (FP). Aceasta devine defectivă din...

Euro atinge din nou un nou maxim istoric. Moneda a fost cotată la 4,8641 lei

Euro atinge din nou un nou maxim istoric. Moneda a fost cotată la 4,8641 lei
Euro a atins joi un nou maxim istoric, a doua zi la rînd după ce miercuri a fost cotată la BNR la 4,8641 lei. Acesta este al patrulea maxim istoric pentru moneda europeană atins în septembrie. Leul a pierdut...

34% dintre angajații români și-ar vota șeful pentru funcția de primar

34% dintre angajații români și-ar vota șeful pentru funcția de primar
Circa 34% dintre angajații români și-ar vota șeful pentru funcția de primar dacă acesta ar candida. Aproape 10% își motivează această decizie pentru a-l ajuta pe acesta să părăsească firma sau pentru a...

Sprijin financiar pentru fermieri. APIA lansează 3 scheme noi în valoare de 150 de milioane de euro

Sprijin financiar pentru fermieri. APIA lansează 3 scheme noi în valoare de 150 de milioane de euro
APIA lansează trei noi scheme de sprijin pentru fermierii și IMM-urile care au avut de suferit din cauza efectelor coronavirusului, alocarea financiară fiind de 150 de milioane de euro.Măsura se adresează...

Leul, lovit din trei părți. Îndatorarea Guvernului și deficitele doboară moneda națională

Leul, lovit din trei părți. Îndatorarea Guvernului și deficitele doboară moneda națională
Galerie Foto Pe fondul discuțiilor tot mai aprinse privind majorarea inevitabilă a cheltuielilor sociale (în special a celor cu pensii și alocații), dar și al incertitudinilor generate de evoluția pandemiei, leul a slăbit...

Vin bani de la Bruxelles: 4 miliarde de euro

Vin bani de la Bruxelles: 4 miliarde de euro
Programul european SURE, de combatere a efectelor crizei COVID-19, prin care România va beneficia de fonduri în valoare de 4 miliarde de euro, a fost activat. Guvernul va putea accesa împrumuturi la dobânzi mai mici...
Serviciul de email marketing furnizat de