Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Nokia a parasit Romania, investitorii au parasit reactoarele 3 si 4 de la Cernavoda, statul a inregistrat esecuri la vanzarea actiunilor Petrom sau la emisiunea de titluri de stat din SUA. Si a fost un repetent consecvent la fondurile europene.
Anul care tocmai e pe cale sa se termine a debutat furtunos, cu promisiuni de revenire economica puternica in intreaga lume dupa ce timp de doi ani guvernele lumii au pompat sute de miliarde de euro pentru a salva banci, asiguratori, constructori auto sau guverne.
Romania va termina anul, cel mai probabil, cu o crestere economica de 1,5%-2% dupa un an agricol foarte bun, care a adus recolte record si dupa performante extreme ale industriei si exporturilor.
Tara noastra a fost, astfel, salvata dupa ce, rand pe rand, o serie de mari investitori au parasit tara, iar Guvernul s-a remarcat prin inabilitatea de a convinge mari grupuri straine sa le ia locul, desi institutiile publice vantura aproape zilnic comunicate in care se evoca proiecte de miliarde de euro.
Reactoarele 3 si 4 nu se mai fac niciodata
La inceputul acestui an, marile grupuri energetice europene s-au retras unul cate unul din proiectul de 4 miliarde de euro pentru realizarea a doua reactoare nucleare la Cernavoda. Rand pe rand, CEZ, RWE, Gaz de France SUEZ si Iberdrola au plecat, Executivul ramanand doar cu Enel si ArcelorMittal.
Desi ministrul Economiei, Ion Ariton, s-a laudat ca si-au exprimat intentia de a participa investitori din Coreea de Sud sau China, pana pe 15 decembrie 2011, Nuclearelectrica nu primise nici o oferta angajanta, asa ca a prelungit termenul pana pe 15 martie 2012. Proiectul are o valoare de 4 miliarde de euro, insa statul nu-si permite acum sa dea 84% din investitie. Intrebat daca Alro, cel mai mare consumator de energie din Romania, nu ia in considerare participarea la reactoarele 3 si 4, directorul financiar Marian Nastase a spus ca 'acestea nu se vor face niciodata'.
In luna iulie, Guvernul a suferit un alt esec usturator: Ministerul Economiei nu a reusit sa plaseze pe Bursa de Valori Bucuresti 9,84% din actiunile Petrom, cea mai mare si mai profitabila companie din Romania. Esecul vine dupa ce anul acesta Petrom si-a dublat profitul in primele noua luni, pana la 2,9 miliarde de lei. Guvernul a oferit un discount de doar 3%-4% fata de pretul pietei, astfel ca investitorii nu au fost atrasi, in ciuda faptului ca Renaissance si restul consortiului au recomandat scaderea pretentiilor de pret ale statului. Cateva saptamani mai tarziu, presedintele Traian Basescu declara intr-o intalnire cu Gerhard Roiss, presedintele Consiliului de Supraveghere de la Petrom, ca 'regreta' ca nu a dat actiunile la valoarea recomandata. La acea data, criza datoriilor din Grecia si Italia incepea sa zguduie lumea, iar bursele scadeau vertiginos. Ulterior, Romania avea in program listarile a cate 15% din Transelectrica si Transgaz, insa acestea au fost amanate pentru inceputul anului viitor.
August: Premierul Emil Boc si delegatia Romaniei, intre care ministrii Transporturilor, Anca Boagiu, si Economiei, Ion Ariton, s-au intors cu mana goala din China. Autoritatile plecasera in Orient pentru a gasi investitori la o seama de mari proiecte ale Romaniei: reactoarele 3 si 4 de la Cernavoda (4 miliarde de euro), hidrocentrala de la Tarnita (1 miliard de euro), o noua termocentrala la Doicesti (700 de milioane de euro), Autostrada Sibiu – Pitesti (3 miliarde de euro), linia de metrou Bragadiru – Voluntari (2 miliarde de euro), centura de nord a Capitalei (1 miliard de euro), Canalul Bucuresti – Dunare (1 miliard de euro) si Canalul Siret – Baragan. Delegatia s-a intors doar cu promisiuni, fara a fi semnat vreun contract ferm. Liderii Frantei si Germaniei s-au intors cu tolba plina din astfel de deplasari, semnand contracte de 20 de miliarde de dolari, respectiv, 15 miliarde de dolari.
Citește pe Antena3.ro
Nokia si Tnuva au parasit Romania
La nici o luna mai tarziu, Nokia a luat prin surprindere pe toata lumea si a anuntat ca renunta la fabrica de la Jucu, din judetul Cluj. Romania va ramane, astfel, fara al doilea exportator al sau, care aduna afaceri de 1,6 miliarde de euro in 2010. Surpriza a fost si mai mare, cu cat in 2007 Nokia tocmai relocase la Jucu o fabrica din Bochum, Germania, unde a avut parte de un scandal monstru. Ba mai mult, in Romania a si primit o serie de ajutoare de stat de peste 20 de milioane de euro.
Alin Tise, presedintele Consiliului Judetean Cluj, declara atunci ca va solicita desecretizarea contractului cu Nokia, pentru a vedea daca autoritatile si-au indeplinit obligatiile asumate.
Nokia a mai pus atunci sub evaluare si operatiunile din Salo (Finlanda), Komarom (Ungaria) si Reynosa (Mexic), unde vor fi noi restructurari in 2012. Problema Nokia a fost ca la Cluj se fabricau telefoane simple, fara ecran tactil, iar producatorul a ignorat aceste trenduri. Problemele finlandezilor nu erau insa noi, ci dainuiau de prin primavara, de cand a anuntat renuntarea la cateva mii de angajati si inlocuirea sistemului de operare Symbian cu Windows Phone 7 de la Microsoft. Spre comparatie, vecinii maghiari au cerut de urgenta intalniri cu conducerea Nokia, imediat ce a anuntat inchiderea de la Jucu. Guvernul a anuntat atunci ca va incerca sa aduca noi investitori pe platforma de la Jucu, unul dintre numele vehiculate fiind producatorul german de subansamble auto Bosch. Luna noiembrie a prins Ministerul Finantelor si Banca Nationala a Romaniei (BNR) in actiune febrila de promovare a titlurilor de stat romanesti in SUA.
Autoritatile doreau sa imprumute 1-1,5 miliarde de dolari, insa revenirea puternica a crizei euro si cresterea primelor de risc pentru statele din intreaga regiune au dus la renuntarea cu privire la aceasta operatiune.
Luna decembrie a adus o alta veste proasta pentru Romania. Compania israeliana Tnuva a decis sa se retraga din Romania, dupa ce afacerea de la noi din tara a cauzat pierderi de 200 de milioane de dolari, din 2007 pana astazi.
Romania a atras 4% din banii europeni
Fondurile europene au fost unul dintre cele mai dezamagitoare capitole din activitatea Guvernului in acest an. Iar stringenta a fost atat de mare, incat autoritatile au creat un minister pentru impulsionarea atragerii de fonduri comunitare in 2012. Proaspat investitul ministru al Afacerilor Europene, Leonard Orban, a dat masura dezastrului: la sfarsitul lunii octombrie 2011, rata interna de absorbtie (platile interne catre beneficiari) era de 14,35%, respectiv 12,77 miliarde de lei, iar rata externa de absorbtie era de 3,72% (715,51 milioane de euro) si a ajuns intre timp undeva la 4%. El a precizat ca rata externa a fost influentata de faptul ca, din iulie 2011, autoritatile romane au decis, pe baza consultarilor cu CE, sa nu mai transmita cereri de rambursare la Bruxelles, din cauza suspiciunilor la proiectele ce implicau achizitii publice. Pentru 2012, Guvernul isi propune sa atraga 6 miliarde de euro.
Agricultura a salvat economia
Agricultura si industria sunt surprizele placute ale economiei romanesti in acest an. Acestea sunt, culmea, singurele asupra carora cele doua acorduri cu Fondul Monetar International (FMI) nu se concentreaza sa le 'restructureze', potrivit lui Liviu Voinea, directorul executiv al Grupului pentru Economie Aplicata (GEA) si profesor SNSPA. In anul 2010, considerat unul mediu din punct de vedere al recoltei, productia agricola a contribuit cu aproape 6% la Produsul Intern Brut (PIB), adica in jur de 6 miliarde de euro. Sectorul vegetal a reprezentat doua treimi din productia agricola, respectiv 4% din PIB. Anul 2011 este unul de exceptie in agricultura, in primul rand datorita cresterii cu peste 20% a productiei vegetale.
Recolta mare a permis scaderea preturilor la fructe si legume, dar si exporturi puternice. Daca agricultura a fost 'plamanul' care a permis economiei sa respire, industria este coloana vertebrala. Exporturile pe intregul an sunt estimate la 45 de miliarde de euro pe 2011, in crestere cu 20% fata de cele 37,4 miliarde de euro din 2010, potrivit Asociatiei Nationale ale Exportatorilor si Importatorilor din Romania (ANEIR). Principalii exportatori ai tarii au fost Dacia, Nokia si Rompetrol Rafinare. Din top mai fac parte Renault Industrie, Petrotel Lukoil, Honeywell Technologies, Samsung Electronics, Petrom, ArcelorMitall Galati si Celestica Romania. In ceea ce priveste structura exporturilor, sectorul auto a avut o pondere de 15,8% in totalul vanzarilor externe in primele noua luni, fiind urmat de cel al produselor IT (8,9%), utilaje si echipamente (7,5%) si produse metalurgice (7,4%).
