x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

40% din rezerva de minereu de cupru a României ia drumul Turciei

0
Autor: Adrian Stoica 10 Mai 2021 - 07:20
40% din rezerva de minereu de cupru a României ia drumul Turciei


Deși guvernele s-au tot schimbat de-a lungul anilor, România a continuat să meargă împotriva curentului în foarte multe domenii. Bătălia pentru resurse strategice, cum ar fi metalele rare, devine din ce în ce mai acerbă la nivel mondial,  dar ea nu-i interesează prea mult pe guvernanții țării, asta și pentru că, probabil, nu înțeleg dimensiunea noului război tăcut. Recent, turcii de la Eti Bakir au cumpărat compania Moldomin, afacerea fiind intermediată de fostul premier Victor Ponta, potrivit unor surse apropiate tranzacției. Turcii sunt deja în căutarea un șef pentru operațiunile din România pe care le vor deschise cât mai repede. Vorbim despre cel de-al doilea zăcământ de cupru din România, un zăcământ estimat la circa 500 de milioane de tone de minereu cuprifer, ceea ce înseamnă cam 40% din rezerva țării, potrivit unor surse autorizate. Aflată în insolvență din 2006 și în faliment din 2010, zăcământul a fost vândut pentru că Guvernul nu a avut sau nu a vrut să bage 200 de milioane de euro pentru repornirea activității aici. Pe lângă cupru, aici mai vorbim de exploatarea aurului, argintului și a unor metale rare, cum ar fi molibdenul, spun surse autorizate. După ce imediat după 1990 am dat la fier vechi uzinele metalurgice, acum vindem și un mare zăcământ. Această ultimă mișcare nu este decât o altă eroare dintr-un șir nesfârșit de gafe pe care și-au pus semnătura toate guvernele României post-decembriste.

 

 

 

O analiză recentă a Bank of America arată că prețul cuprului ar putea crește la 13.000 de dolari/tonă în următorii doi ani, după ce recent a atins 10.000 de dolari, nivel atins pentru prima dată în ultimul deceniu. Previziunile băncii americane sunt și mai sumbre, ele arătând cu tona de cupru ar putea urca la 20.000 de dolari în 2025. Cu asemenea previziuni, cumpărarea celui de-al doilea zăcământ de cupru din România poate fi considerată o lovitură financiară pentru turci, mai ales că au preluat societatea din faliment.

 

Cine este Eti Bakir

 

Eti Bakir este cea mai importantă companie minieră din Turcia și face parte din grupul Cengiz Holding. În cadrul acestei tranzacții, turcii au cumpărat și portul industrial Moldova Nouă construit special pentru transportul concentratelor cuprifere. Acum turcii vor încărca pe barje concentratul din România și-l vor transporta pe Dunăre, după care, încărcat pe nave maritime va ajunge în Turcia unde va fi prelucrat și se va întoarce pe piețele mondiale sub formă de cupru.

 

100 de milioane de euro pentru un combinat metalurgic

 

Deşi România este țara europeană cu cele mai mari rezerve de cupru, estimate la circa 2 miliarde de tone, industria prelucrătoare ne lipseşte. Am avut-o, dar am dat-o la fier vechi după 1990, pentru ca acum să trimitem la export materie primă şi importăm produse prelucrate. Despre schimbarea acestei situații se vorbește de câțiva ani, dar lucrurile nu au evoluat mai departe de nivelul șuetelor. Specialiștii spun că ar fi nevoie de circa 100 de milioane de euro pentru construirea unei unități metalurgice de prelucrare a materialelor neferoase și o cantitate minimă de 120.000 tone de concentrat care să fie prelucrat anual pentru a atinge pragul de rentabilitate. În 1990 aveam trei combinate unde se făcea prelucrarea, dar, rând pe rând, toate au fost distruse de privatizări eşuate. În timp ce Sometra Copşa Mică, Apelum Zlatna şi Phoenix Baia Mare (ex-Cuprom) au devenit istorie, vecinii noştri, bulgarii sârbii si polonezi şi-au dezvoltat în ultimii ani o puternică industrie de prelucrare a neferoaselor.

 

Cuprul este o materie primă esențială pentru noile tehnologii, cum ar fi cele din domeniul energiei curate. De exemplu, este se utilizează la fabricarea bateriilor pentru maşinile electrice.

 

Proiecul de reomologare a resurselor minerale, blocat

Ultima evaluare a resurselor minerale ale României a avut loc înainte de 1989. Între timp, nevoia tot mai mare de materii prime a dus la  exploatarea masivă a acestora, iar pe de altă parte au fost descoperite noi zăcăminte, ceea ce face ca astăzi să nu se mai știe cât înseamnă această bogăție. Tocmai de aceea, la nivelul Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM) fusese demarată  o acţiune de reevaluare cantitativă, calitativă şi valorică a peste 700 de zăcăminte de minerale solide, după care se va trece la cele de ape minerale şi petrol. Care este valoarea acestor zăcăminte în bani este însă greu de cuantificat, dar pentru specialişti valoarea unui zăcământ este dată de mărimea şi calitatea lui. În cadrul acestei acţiuni, derulate de ANRM, au fost până acum reevaluate câteva zeci de zăcăminte de minereuri, cărbune, materiale de construcţii. Noile valori ale rezervelor sunt înregistrate în inventarul bunurilor din domeniul public al statului, în condiţiile în care sunt zăcăminte la care nu s-a făcut niciodată evaluarea rezervei, existând doar o omologare iniţială a ei.

 

Au scos serverele din priză fără a salva arhiva

 

În 1925, România realiza prima sa bază de date privind zăcămintele. După mai bine de 40 de ani, în 1968, datele geologice erau introduse pentru prima dată într-un calculator luat de la americani. Ulterior, în 1971, a mai fost cumpărat un calculator, tot de la americani, pentru stocarea datelor. Între anii 1997-1999, ANRM realizase una dintre cele mai performante baze de date din industria petrolieră. Astăzi, toate datele stocate atunci cu mari eforturi sunt pierdute, iar ele trebuie acum reconstituite. Baza de date a fost pierdută pentru că specialiștii de la ANRM au scos prin 2004 din funcțiune cele două servere pe care era stocată arhiva petrolieră pentru că făceau prea mult zgomot, fără a salva și ce era stocat

 

Am renunțat la exploatarea aurului

Rezervele de minereuri auro-argentifere sunt estimate la 760 de tone, conform datelor disponibile. În România nu se mai exploatează însă aur din 2007, după ce toate exploataţiile au fost închise pentru că nu mai erau rentabile din cauza tehnologiilor depăşite şi a costurilor mari de producţie. În anii care au urmat, tehnologiile s-au îmbunătăţit, au apărut altele noi, dar România nu a mai deschis minele de aur. Într-un top al celor mai mari 50 de mine şi zăcăminte de aur neexploatate din lume, publicat în 2012 de Natural Resources Holdings, zăcământul de la Roşia Montană era plasat pe locul 17, el fiind evaluat la 18,5 milioane de uncii de aur. Un alt zăcământ, cel de la Rovina, era estimat la 6,96 milioane uncii de aur şi ocupa poziţia 47 în top. Acum, singurul aur exploatat este cel care apare în asociere cu minereurile polimetalice.

 90 de milioane de tone de minereuri polimetalice

O altă resursă importantă este reprezentată de minereurile polimetalice. Conform Enciclopediei Economice a Resurselor Minerale, în ţara noastră există 90 de milioane de tone de minereuri polimetalice. Într-o tonă de minereu polimetalic se găsesc 10 grame de molibden, câte 30 de grame de nichel şi de cobalt, 50 de grame de crom, 300 de grame de galiu, 1.000 de grame de titan, 2.500 de grame de vanadiu şi 5.000 de grame de arseniu.

Hidrogenul galben poate salva cărbunele

Rezervele de cărbune ale României sunt mari, dar politica Green Deal promovată de Comisia Europeană impune renunţarea la tehnologiile poluante. Datele actuale arată că ţara noastră dispune de rezerve de huilă de circa două miliarde tone, din care 600 milioane de tone se află în perimetre exploatate. De asemenea, resursele de lignit din România sunt estimate la 690 milioane de tone, din care exploatabile în perimetre concesionate, 290 milioane de tone. Această resursă vitală pentru sistemul energetic românesc va trebui înlocuită cu surse mai puţin poluante, dar cărbunele ar putea să nu iasă din scenă complet, existând deja tehnologii care îl pot transforma în syngas, motorină sintetică şi hidrogen ( H2 galben - provenit din combustibili fosili). Hidrogenul, ca alternativă energetică, nu mai este de mult în Europa doar un subiect de discuţii. Deja există multe instalaţii care produc hidrogenul verde (provenit din biomasă), iar Germania a alocat a anul trecut 9 miliarde de euro pentru dezvoltarea industriei hidrogenului. România se află încă în faza în care încearcă să-și creioneze o strategie privind hidrogenul.

 

În România sunt cunoscute 239 de zăcăminte cu ape minerale naturale, terapeutice, geotermale, gazele necombustibile, nămoluri şi turbe terapeutice sunt în România

 Metalele rare, uitate în adâncuri

România este una dintre puţinele ţări din Europa care deţine resurse de metale rare. De exemplu, înainte de 1989 eram a şasea ţară din lume, după S.U.A, U.R.S.S, China, Japonia şi Franţa, care produceam zirconium, din el fabricându-se capsulele în care se depozitează combustibilul nuclear pentru centrala de la Cernavodă. De asemenea, extrăgeam titaniu, care se folosea în industria aerospaţială. Un alt metal era vanadiu, acesta fiind acum inclus de Comisia Europeană pe lista celor 30 de materii prime critice pentru UE. El este utilizat la obținerea de oțeluri speciale, iar aliajele cu vanadiu sunt utilizate în reactoarele nucleare, datorită slabei interactivităţi a elementului. Un alt minereu trecut pe lista UE este grafitul, materia primă din care se produce grafenul, un material de până la 200 de ori mai puternic decât oțelul şi 1.000 de ori mai ușor decât o foaie de hârtie. Este cel mai bun conductor de electricitate, iar industria energetică îl foloseşte din ce în ce mai mult. Singura mină de grafit din România, situată în judeţul Gorj, producea în anii ‘90 circa 40.000 de tone pe an, dar acum este închisă.

Extracția telerului, abandonată

Un element mai puţin cunoscut este telurul, care în Europa se găseşte doar la noi şi în Suedia, iar în lume mai deţin rezerve China, SUA, Canada și Australia. Este un metal rar, folosit la fabricarea învelișului bombelor atomice, în industria aerospațială și în cea energetică, dar la noi nu se mai extrage.

 

 

30 de materiale critice

Începând din 2020, 30 de materii prime au fost clasificate de Comisia Europeană ca fiind critice, dintre care unele devin din ce în ce mai importante pentru sectorul energetic, cum ar fi litiul și cobaltul. În 2011, lista acestora cuprindea doar 14 materii prime. În plus, anul trecut, Comisia Europeană a creat Alianța europeană pentru materiile prime, cu scopul de a reuni industria, statele membre și societatea civilă pentru a reduce dependența Europei de aprovizionarea cu materii prime critice din țări terțe.

 

 


 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

(P) De ce merită să îți promovezi afacerea pe LinkedIn?

(P) De ce merită să îți promovezi afacerea pe LinkedIn?
LinkedIn a devenit în ultimii ani o oportunitate excelentă pentru întreprinderile mari și mici, deopotrivă, de a-și îmbunătăți rezultatele de promovare folosind marketingul, de a-și dezvolta gradul de...

Prin programul Rabla Clasic au fost achiziționate peste 14.000 de autovehicule

Prin programul Rabla Clasic au fost achiziționate peste 14.000 de autovehicule
Aproape 24.900 de persoane fizice s-au înscris la producători şi dealeri auto și au fost cumpărate 14.104 de autovehicule şi 82 de motociclete, transmite Administraţia Fondului pentru Mediu...

Ne îndopăm cu rebuturi alimentare din import, dar aruncăm la coș certificarea și promovarea produselor de calitate

Ne îndopăm cu rebuturi alimentare din import, dar aruncăm la coș certificarea și promovarea produselor de calitate
Galerie Foto Deși Agenția pentru Calitatea și Marketingul Produselor Agroalimentare încă nu a apucat să fie înființată, se cere deja abrogarea legii pentru constituirea ei. Propunerea vine din partea senatorului USR PLUS...

Transportul în comun dispare din România

Transportul în comun dispare din România
Galerie Foto Pericolul pe care îl reprezintă eliminarea transportului rutier de persoane cu autocare și microbuze este în sfera siguranței naționale. După primul an de pandemie, firmele de transport înregistrează pierderi...

UE a avut un excedent al balanței comerciale de 13 miliarde de euro, în aprilie 2021. România, pe deficit

UE a avut un excedent al balanței comerciale de 13 miliarde de euro, în aprilie 2021. România, pe deficit
UE a înregistrat un excedent al balanţei comerciale de 13 miliarde de euro în aprilie 2021, comparativ cu un deficit de 0,1 miliarde de euro în aceeași perioadă din 2020, arată datele Eurostat. În ...

Peste 95% dintre români vor extinderea rețelelor de gaze cu finanțare de la stat

Peste 95% dintre români vor extinderea rețelelor de gaze cu finanțare de la stat
Circa 95,8% dintre români doresc extinderea reţelelor de gaze cu finanţare din partea statului, potrivit ministrului Energiei, Virgil Popescu. "Mă bucur că politicile noastre, începute în urmă cu un an...

80% dintre români care apelează la brokerii de credite vor să-și cumpere imobile

80% dintre români care apelează la brokerii de credite vor să-și cumpere imobile
Circa 80% dintre românii care apelează la un broker de credite vor să cumpere imobile, iar 10% să-și renoveze locuințele, arată un studiu realizat de AVBS Credit. Totodată, au crescut preferințele oamenilor...

Lucrările la Unitatea 2 Cernavodă au fost finalizate. Probleme la stația de clorinare

Lucrările la Unitatea 2 Cernavodă au fost finalizate. Probleme la stația de clorinare
Lucrările la Unitatea 2 CNE Cernavodă au fost finalizate și sincronizarea la Sistemul Energetic Naţional s-a realizat luni, 14 iunie, transmite Nuclearelectrica SA. "Lucrările aferente opririi...

A fost încheiat contractul pentru e-tiketing. Pasagerii vor putea călători cu mai multe trenuri folosind un singur bilet

A fost încheiat contractul pentru e-tiketing. Pasagerii vor putea călători cu mai multe trenuri folosind un singur bilet
Călătorii vor putea să schimbe mai multe trenuri pe baza unui singur bilet, chiar dacă garniturile aparțin unor operatori feroviari diferiți în următorii doi ani, potrivit proiectului "Sistem integrat,...

Terenul Romexpo, o afacere de miliarde. Încercare de devalizare a statului român

Terenul Romexpo, o afacere de miliarde. Încercare de devalizare a statului român
Inițiativa legislativă care stipulează cedarea cu titlu gratuit a 46 de hectare de teren care aparține Romexpo este o încercare inacceptabiilă de a devaliza statul român cu jumătate de miliard de euro,...

ARB: Atenție la plățile online. În caz de fraudă, banii nu pot fi recuperați

ARB: Atenție la plățile online. În caz de fraudă, banii nu pot fi recuperați
Clienții sunt sfătuiți de bănci să fie atenți la plățile online deoarece în caz de fraudă, acestea nu pot recupera banii clienților dacă tranzațiile sunt efectuate cu autentificare strictă, potrivit...

A fost lansată licitația pentru proiectarea și execuția Centurii Sighișoarei

A fost lansată licitația pentru proiectarea și execuția Centurii Sighișoarei
A fost lansată licitația pentru proiectarea și execuția Centurii Sighișoarei, transmite  Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR). Valoarea estimată a contractului se...

Deficitul de cont curent explodează. A crescut cu peste 107% în primele patru luni din 2021

Deficitul de cont curent explodează. A crescut cu peste 107% în primele patru luni din 2021
Contul curent al balanţei de plăţi a ajuns la un deficit de 4,710 miliarde de euro în primele patru luni ale acesui an, cu 107,12% mai mare față de aceeași perioadă din 2020, când s-a situat...

Afacerile din industrie au crescut cu peste 20% în primele patru luni ale anului 2021

Afacerile din industrie au crescut cu peste 20% în primele patru luni ale anului 2021
Afacerile din industrie a crescut cu 20,8% în primele patru luni ale anului 2021, față de perioada ianuarie-aprilie 2020, arată datele INS. Avansul se datorează industriei prelucrătoare...

Corina Crețu: ”Statul român, prin PNRR, nu a oferit IMM-urilor nimic pe partea de granturi”

Corina Crețu: ”Statul român, prin PNRR, nu a oferit IMM-urilor nimic pe partea de granturi”
Galerie Foto Organizația Femeilor Antreprenor din UGIR (OFA UGIR) a susținut la Tulcea, la sfârșitul săptămânii, conferința națională ”Investițiile private încotro? Cum finanțăm viitorul agriculturii și al...
Serviciul de email marketing furnizat de